Poliţist aspirant, trimis în mod aberant la instruire în Câmpina. A absolvit deja unul dintre cele mai dure programe militare de supravieţuire din lume

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Marius Marian Minghiraşi (30 de ani) din Craiova este un fost sergent al Armatei Române, care a decis să părăsească MAPN, dezamăgit de ceea ce-i mai putea oferi cariera militară ca subofiţer în România, şi a ales să devină poliţist sperând că aici calităţile sale native vor fi mult mai apreciate.

Este multiplu campion la Judo, tir şi schi fond (biatlon), patrulă militară, cros, duel de foc şi printre puţinii soldaţi din lume care a reuşit să finalizeze Ranger School (fort Benning Florida), catalogat ca fiind cel mai dur si dificil program de instruire şi supravieţuire al Armatei Americane. Din 2007 şi până în 2014 a reuşit să adune teancuri de diplome şi zeci de medalii câştigate la concursurile organizate de MAPN la nivel naţional, fiind şi absolvent al Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din Craiova.  

Cu aceaste calificări în spate, recunoscute de armata SUA, şi cu o asemenea experienţă şi pregătire fizică, Minghiraşi a fost trimis să urmeze cursurile de iniţiere în carieră la Şcoala Vasile Lascăr din Câmpina, dacă vrea să ajungă agent de ordine publică în cadrul Ministerului de Interne (MAI).

Marius Minghiraşi a fost angajat în MAI, în noiembrie 2016, în urma restructurărilor din sursă externă organizate de IGPR. Nu putea să se prezinte direct la post pentru că regulamentul în vigoare îl obligă să urmeze cursurile de iniţiere în cariera care durează trei luni şi care se fac la Şcoala de Agenţi de Poliţie din Câmpina.

Profesorii recunosc că nu au ce să-l mai înveţe

Din spatele anonimatului, profesorii pleacă capul în jos şi recunosc cu jumătate de gură că nu au ce să-l mai înveţe pe Minghiraşi, poate doar să-l pondereze pentru că el va intra în Poliţie ca agent de ordine publică unde nu este nevoie de atâta pregătire militară.

image

Marius Minghiraş (on top) se antrenează la cursurile de iniţiere de la Câmpina, cot la cot cu viitorii luptători SIAS foto Diana Frîncu

Singura favoare care i se face este să fie lăsat să se antreneze alături de colegii lui de şcoală care au fost recrutaţi special pentru trupele de intervenţie ale Serviciului de Intervenţii şi Acţiuni Speciale (SIAS) al IGPR. Marius Minghiraşi nu are deocamdată loc la SIAS, este doar un aspirant la un post de luptător de elită.

Pentru asta trebuie să aştepte, probabil, noi recrutări, dar şi să treacă testele obligatorii eliminatorii: trageri cu arma la ţintă şi probe sportive, în condiţiile în care este campion la tir şi judo şi absolvent al programului de supravieţuire al Armatei Americane. „Astea sunt legile, ne supunem”, spune Marius care se mai are o lună şi jumătate până ce va absolvi şi cursul de iniţiere de la Câmpina.

„Este un curs pe care îl termină doar câţiva din lume”

Povestea lui Marius pare ruptă din filmele de acţiune. Este mândru că s-a antrenat cot la cot cu cei mai puternici soldaţi din lume, în cea mai dură bază militară americană, iar pe diploma sa de atestare se află singla United States Army. Visul său este să ofere Poliţiei Române toate abilităţile şi experienţa căpătată peste ocean, însă este conştient că mai are de aşteptat până ce sistemul îi va găsi şi lui un loc pe măsură.

Încă din timpul armatei era apreciat de superiori, care, în iarna anului 2010, l-au chemat la Bucureşti pentru a da testele care să-l trimită direct la antrenament în Florida.

„Eram în cantonament la Predeal. Acolo se ţinea pregătirea pentru faza pe divizie, după care ulterior faza pe Minister. Cineva de la Statul Major al Forţelor Terestre m-a sunat pentru a veni la un concurs în vederea deplasării în America, la Academia de Subofiţeri unde urma să particip la cursul de forţe speciale ranger. Am mers încrezător în mine ca orice sportiv la un concurs. Am trecut testele eliminatorii şi în două sptămâni am şi ajuns în America, unde am început primul stagiu de pregătire, la Academia de Subofiţeri. Ulterior am făcut cursul de forţe speciale, unul foarte dur. Este un curs pe care îl termină doar câţiva din lume. Adică dintr-o selecţie de 200 de persoane, îl termină 30 de persoane maximum”, explică Marius.

Patrulă continuă în condiţii extreme cu o oră de somn pe noapte

Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu pregătirea militară, acest curs de supravieţuire implică un atrenament în forţă, într-un de mediu ostil, de la junglă până la păduri virgine sau creste de munte, cu hrană la dispoziţie cât să nu mori şi în condiţii de stress şi epuizare extremă, cu cel mult o oră şi jumătate de som pe noapte. Stagiul de pregătire este de fapt o patrulă continuă pe zeci de kilometri, zile la rând, o luptă cu tine, dar şi cu supraveghetorii care nu fac altceva decât să te determine să renunţi.

image

Marius Minghiraşi (dreapta, jos, în tricou alb) în timpul cursului de Pre Ranger din Florida  Foto Arhiva personală

„Este un curs de supravieţuire de antrenament foarte greu din punct de vedere psihic. De exemplu dormeam pe noapte câte o oră, o oră şi jumătate. Aveam raniţa şi cu tot armamentul pe noi, asta înseamnă peste 40 de kilograme doar în raniţă plus arma. Făceam diferite etape. Prima era etapa unei piste pe care noi trebuia să o parcurgem integral, fiind o probă eliminatorie, după care aveai marş de 20 de kilometri până la 40 de kilometri, unde mergeai cu tot armamentul în spate. Asta se derula zi de zi în aşa fel încât antrenorii noştri să scoată tot ce aveam mai bun în noi, dar şi pentru a ne determina să renunţăm. Acolo se făcea selecţia, trierea. Din punctul meu de vedere, cel mai spectaculos mi s-a părut momentul în care am ajuns să facem şi paraşutările. Trebuia să sari din avion cu tot armamentul pe tine şi cu tot echipamentul. Mi s-a părut fascinant lucrul acesta, pentru că eu nu mai sărisem cu paraşauta  niciodată. Evident, se fac nişte pregătiri înainte”, povesteşte Minghiraşi.

„Aveai şerpi, crocodili pe lângă tine...”

Miza cea mare este să termini acest tip de antrenament, chiar dacă mâncarea trebuia să ţi-o procuri singur pentru a nu muri de foame.

„Tot timpul aveam o deplasare continuă pe lângă probele pe care le aveam cu buşteni în spate pe care trebuia să-i cărăm pe distanţe mari, trebuia să stăm în mlaştini. De exemplu, una dintre fazele pe care le aveam în Florida, trebuia să mergi prin mlaştină, aveai şerpi, crocodili pe lângă tine. Pur şi simplu trebuia să supravieţuieşti. Te spălai cu ce aveai, mâncai ce aveai. Erau momente în care făceai supravieţuire, mergeai prin pădure unde pur şi simplu prindeam animale,le găteam şi le mâncam pentru a rezista, dormeam pe pământ şi făceam diferite operaţiuni de supravieţuire în pădure” explică fostul militar.

„Ţi se dădea mâncare cât să nu mori...”

Armata Americană nu glumeşte când vine vorba despre antrenament extrem. Nu este nimic regizat şi asta pentru că scopul programului este să reziste cel mai bun în condiţii de război când nimeni nu-ţi vine în ajutor.

„Ţi se dădea mâncare în aşa fel încât să ajungi la limita supravieţuirii, cât să nu mori. Sunt nişte raţii speciale gândite în aşa fel încât să-ţi iei aportul de calorii, minerale, nutrienţi să rezişti doar în ziua respectivă. Te hidratai foarte mult, având în vedere că în exterior era umiditatea foarte mare. La toate acestea se adaugă lipsa odihnei, pentru că dormeai o oră şi jumătate pe noapte. Erau momente şi erau zile în care, dacă ne aşezam  - şi nu exagerez deloc – nu mai mult de 10-15 secunde, adormeam instantaneu pur şi simplu din cauza epuizării” mai spune Marius Minghiraşi.

Totul este dur, astfel că la final nu ajung decât zece la sută cel mult dintre soldaţii care au plecat în cursă. Marius recunoaşte că, din cauza epuizării şi a surmenajului,  a ajuns să aibă halucinaţii. Vedea avioane pe cer şi era convins că unul dintre ele vine special pentru el ca să-l salveze.

„Nu mai ştiam dacă e luni sau marţi, doar că e zi sau noapte. Aveam halucinaţii”

Antrenamentul de forţe speciale a început cu un curs de preranger  care a durat  două sptămâni. 

„Primele zile te acomodezi cât de cât, după care, cel puţin eu, nu mai ştiam nici măcar ce zi este, luni marţi...Ştiam doar că este zi, noapte, zi, noapte. Atât. Într-o  altă fază, cea montană, trebuia să rezişti umidităţii  şi bineînţeles frigului. Cel mai greu consider că mi-a fost în faza din Florida unde deja corpul era supus unui stress continuu şi unei epuizări fizice fiindcă deja vitaminizarea din corp nu mai era suficientă şi pur şi simplu am clacat. Deja începusem să am anumite halucinaţii, erau momente în care seara vedeam avioane pe cer şi eram convins că unele dintre avioanele acelea mă vor duce pe mine acasă. Toate acestea până venea unul dintre instructori, mă trezea la realitate, imi dădea să beau electroliţi (un tratament pentru combaterea simptomelor anorexiei n.r.) să-mi revin şi după care continuam. Nu renunţam, fiindcă mai rămăseseră doar doi români în acel grup. Am rezistat pentru ţară şi pentru motivaţia noastră personală. Nu am renunţat, am vrut să ducem cursul până la capăt, cum de altfel am şi făcut. În trupa noastră au fost 186 de participanţi din toate ţările şi am terminat 38 de persoane,” spune fostul soldat.Marisu Mingiraşi este convins că în America, a învăţat şi a reuşit să-şi depăşească limitele şi abia acolo a realizat cât de puternic şi rezistent este.

image

Diploma de absolvire care atestă nivelul de pregătire militară specific soldaţilor Armatei Americane

Acum lupta lui s-a mutat de pe front în stradă unde va activa, începând din luna aprilie, ca agent de poliţie la Ordine Publică, cel mai probabil într-o zonă urbană şi asta până ce Ministerul de Inerne va realiza, dacă va face asta vreodată, ce om valors, cu aptitudini mult peste medie, se plafonează dând amenzi golanilor care scuipă coji de seminţe pe jos.

Antrenamentul extrem la care Marius Minghiraşi a participat alături de soldaţii americani în Florida

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite