Moartea misterioasă a directoarei castelului spiritist din Câmpina. Devenise recent bunică, dar în ultimele zile ale vieţii apropiaţii au văzut-o foarte abătută

Moartea misterioasă a directoarei castelului spiritist din Câmpina. Devenise recent bunică, dar în ultimele zile ale vieţii apropiaţii au văzut-o foarte abătută

Jenica Tabacu tocmai devenise bunică şi se mândrea cu acest lucru pe contul personal de Facebook

Trupul neînsufleţit al Jenicăi Tabacu, directorul Muzeului ”Iulia Haşdeu” din Câmpina, va fi depus pentru un ultim omagiu în holul castelului pe care l-a îngrijit timp de 20 de ani. Directoarea ”templului spiritist” a fost găsită moartă, vineri 21 decembire, în apartamentul său din Câmpina. Surse judiciare au precizat că Jenica Tabacu s-a sinucis.

Ştiri pe aceeaşi temă

Gestul extrem pe care a ales să-l facă Jenica Tabacu, la doar 50 de ani, pentru a părăsi această lume a şocat întreaga comunitate locală din Câmpina. Era cunoscută, apreciată şi controversată deopotrivă, fiind implicată profund în activitatea culturală, dar, pentru o scurtă perioadă, şi în viaţa politico-administrativă.

Controversele din jurul directorului Muzeului ”Iulia Haşdeu” erau alimentate în primul rând de decizia Jenicăi Tabacu de a nu transforma ”templul spiritist” de la Câmpina într-un loc de pelerinaj pentru amatorii de spectacol ieftin.

Jenica Tabacu a abordat în permanenţă ştiinţific această latură ezoterică a personalităţii savantului B.P. Haşdeu şi a fiicei sale, Iulia, şi s-a luptat să elimine din activitatea culturală care se desfăşura la castel ideea de spaţiu bântuit de fantomele trecutului.

A fost una dintre multele lupte ale celei care a condus destinele muzeului din anul 1998. Misterul care înconjoară fosta reşedinţă a familiei Haşdeu de la Câmpina, cunoscut drept singurul templu spiritist din lume, are un potenţial turistic uriaş. Jenicăi Tabacu exact asta i s-a reproşat, că nu a valorificat la maximum legendele urbane pentru a spori numărul de vizitatori.

Anual, la Castelul Iulia Haşdeu de la Câmpina poposeau în medie 20.000 de turişti, în timp ce Castelul contelui Dracula de la Bran, celebru în lume tot datorită unei legende nefondată ştiinţific, este vizitat anual de aproximativ 1 milion de oameni.

Jenica Tabacu, alături de actriţa Monica Davidescu, cea care a întruchipat-o pentru câteva clipe pe Iulia Hasdeu, citind din scrisorile genialei adolescente către tatăl său FOTO campiatv.ro

Lucrând încă din vremea studenţiei, mai întâi ca muzeograf la Castelul Iulia Haşdeu, şi apoi ca responsabil de muzeu, Jenica Tabacu a purtat trei mari războaie. Puţin sunt cei care ştiu că Jenica Tabacu a fost cea care a preluat un proces cu falşi moştenitori ai savantului care a demarat în anul 1926. Aceste rude, reprezentanţi ai unei familii originare din Ungaria, pe nume Hâjdeu, au revendicat în instanţă proprietarea savantului de la Câmpina. Lupta a fost purtată iniţial de executorii testamentari desemnaţi de B.P.Haşdeu şi ulterior de Primăria Câmpina.

Pe scurt, aceast proces care a început la finele anilor 20 a fost purtat timp de 40 de ani de avocatul Iuliu Dragomirescu, a fost continuat până în anul 2007 de autorităţile locale de la Câmpina. Procesul s-a finalizat cu un succes pentru Primăria Câmpina, iar în spatele acestei victorii a stat timp de 20 de ani Jenica Tabacu.

În biroul său din incinta castelului Haşdeu, o încăpere mică unde abia dacă încap o masă şi un dulap, Jenica Tabacu avea puse în ordine toate dosarele care conţineau documentele necesare pentru lupta în instanţă. Cunoştea fiecare detaliu al acestui litigiu, şi ea a fost cea care împreună cu avocatul ales şi cu juriştii Primăriei Câmpina, au dovedit că documentele în baza cărora urmaşii familiei Hâjdeu au continuat să revendice castelul aveau probleme. Astfel, printr-o decizie definitivă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Primăira Câmpina rămâne proprietarul castelului. A fost prima victorie pe care Jenica Tabacu, în calitate de director al muzeului, a câştigat-o după cinci ani de proces.

Pereţii castelului au fost afectaţi de infiltraţii, motiv pentru care directorul muzeului a insistat să primească fonduri de la bugetul local pentru reparaţii FOTO Diana Frîncu

Un alt război purtat a fost cel cu autorităţile locale. Templul spiritist de la Câmpina se degrada de la un an la altul. Apa provenită de la ploaie se inflitrase într-atât de mult încât ajunsese să distrugă ornamentele şi zugrăveala din interiorul muzeului, astfel că Jenica Tabacu a făcut demersuri insistente pentru a primi fondurile necesare reparaţiilor urgente ale acoperişului. Discuţiile din şedinţele de Consiliu Local de la Câmpina nu au fost puţine pe marginea finanţării reparaţiilor de la muzeu.

3,4 milioane de euro pentru templul spiritist

Totuşi, în 2013, administraţia publică locală a alocat jumătate de milion de lei pentru reparaţiile hidroizolaţiilor şi a teraselor, iar în toamna acestui an, Jenica Tabacu anunţa că a muzeul primise 3,4 milioane de euro fonduri europene pentru "Restaurarea, dotarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural al obiectivului de patrimoniu Muzeul Memorial B.P. Hasdeu". Este cel mai valoros proiect derulat pe fonduri europene din Câmpina. Lucrările ar trebui să se finalizeze în trei ani, numărătoarea începând din data de 5 septembrie 2018.

În paralel cu activitatea administrativă, Jenica Tabacu organiza anual evenimente publice la muzeu. ”Sărbătoarea celor două Iulii”, eveniment dedicat celor două Iulii din viaţa savantului, fiica şi soţia sa, a devenit în timp o tradiţie culturală la Câmpina, şi ajunsese la a 27-a ediţie.

Timp de 20 de ani, Jenica Tabacu s-a ocupat de organizarea acestui eveniment şi de fiecare dată avea grijă să aducă noutăţi publicului inivtat. Nu erau simpozioane seci, apreciate doar de istorici şi literaţi. Din contră. În iunie 2017, Jenica Tabacu a invitat-o pe actriţa Monica Davidescu să citească pasaje din scrisorile Iuliei Haşdeu adresate tatălui ei. În acest mod, Jenica Tabacu a anunţat lansarea unei cărţi document realizate de ea în care au fost aduse publicului  epistolele Iuliei către tatăl său. Un volum de 500 de pagini în care sunt prezentate integral scrisorile Iuliei trimise tatălui ei în limba franceză, dar şi scrisorile dintre cei doi soţi, atunci când boala o măcina într-atât pe Iulia încât nu mai putea să se ridice din pat şi să scrie. Corespondenţa tată-fiică a mai fost publicată în România, dar trunchiată şi cenzurată. Jenica Tabacu a fost prima care a tradus integral din franceză în română acest ”schimb epistolar unic în cultura română”, aşa cum aprecia autoarea volumului.

Jenica Tabacu, alături de actorii care au dat viaţă familei Haşdeu în piesa de teatru ”Iulia, o scânteie”. Scenariul a fost inspirat de corespondenţa dintre Iulia şi tatăl său, scrisorile fiind traduse din limba franceză de Jenica Tabacu

Traducerea scrisorilor şi publicarea lor în limba română relevă utlimii ani din viaţa genialei fiice a savantului B.P. Haşdeu din momentul în care a ajuns la Paris (1881), însoţită de mama sa, pentru a studia la Sorbona şi până în ultimele clipe de viaţă (1888). Sunt detalii din viaţa de familie, care aduc în prim plan cât de mult s-a luptat tatăl Haşdeu pentru a asigura un trai decent celor două Iulii la Paris, cum îşi drămuia fiecare ban câştigat pentru ca Iulia să poată plăti, de exemplu, cursurile particulare de pictură şi de pian.

Scrisorile

Tot din aceste epistole document aflăm cum a debutat boala care a ucis-o în cele din urmă pe Iulia şi cât de mult se îngrijora tatăl rămas în ţară de ”durerile de cap ale Lilicuţei”. Pe de altă parte, corespondenţa tată-fiică oferă cititorilor şi un tablou amplu al vieţii politice şi sociale din epocă, atât din România cât şi din Franţa. Cum a fost primită vestea morţii romancierului francez Victor Hugo de către Iulia Haşdeu, dar şi de către compatrioţii săi face subiectul uneia din sutele de scrisori traduse de Jenica Tabacu. Volumul a fost publicat la editura Vestala şi a fost lansat în anul 2017.

Templul spiritist de la Câmpina FOTO Diana Frîncu

În paralel cu această activitate, Jenica Tabacu se ocupa de traducerea manuscriselor spiritiste ale savantului B.P. Haşdeu. Publicase deja o parte dintre acestea, iar în martie 2018 lucra la ultimul volum, cel de-al V-lea, aşa cum mărturisea într-un interviu acordat ziarului ”Adevărul”. A început să traducă manuscrisele spiritiste din anul 1996, iar scopul a fost acela de a da o interpretare cât mai aproape de adevăr a simbolismului clădirii, numită astăzi templu spiritist. Pe de altă parte a încercat să înţeleagă şi apoi să explice aspect tehnice legate de modul în care a putut să fie construită clădirea cu o arhitectură unică în lume.

 Aceste manuscrise reprezintă scrierile tatălui Hasdeu, inspirate de şedinţele spiritiste pe care le avea în camera special amenajată în castelul de la Câmpina şi în timpul cărora comunica cu spiritul fiicei sale. Aşa s-a născut, de exemplu, proeictul castelului ridicat în amintirea fiicei sale, toate informaţiile şi detaliile tehnice i-ar fi fost dictate lui Haşdeu de Iulia în timpul şedinţelor spiritiste. Cel piţin asta reiese din manuscrisele savantului.

Studiul manuscriselor ”spiritiste”

Sinuciderea Jenicăi Tabacu la vârsta de doar 50 de ani a fost pusă şi în seama acestei pasiuni pentru misterioasa viaţă a familiei Haşdeu, iar nu puţini au fost cei care nu s-au ferit să afirme că studiul profund al unor texte de o asemenea factură (mistice) ar fi afectat-o peste măsură. Jenica Tabacu stăpânea foarte bine cele două lumi. Scopul ei unic declarat era să respecte testamentul lui B.P. Haşdeu. Savantul şi-a dorit ca, după moartea sa, castelul de la Câmpina şi biblioteca în care se aflau mii de volume valoroase să vină în sprijinul oamenilor de cultură.

Legatarii testamentari indicaţi de Hasdeu nu au avut puterea financiară şi nici de altă natură să se impună în faţa statului român care refuza cu încăpăţânare să preia Castelul de la Câmpina şi să-l transforme în muzeu. S-a întâmplat acest lucru abia după anii 70, iar Jenica Tabacu nu a făcut altceva decât să continue munca predecesorilor săi. Drept dovadă, proiectul cu fonduri europene în care era implicată ca director al muzeului şi care ar fi ajutat-o să ducă la bun sfârşit dorinţa savantului.

 Sfârşitul neaşteptat al Jenicăi Tabacu nu a fost provocat de pasiunea pentru misticism, aşa cum s-a speculat, ci de aspecte mult mai lumeşti, dar care ţin exclusiv de intimitatea familiei.

Jenica Tabacu abia împlinise 50 de ani şi recent devenise bunică. A ţinut să se laude cu noul membru al familiei, astfel că pe pagina personală de Facebook a postat o fotografie cu nepoata ei pe care o ţinea în braţe.

Era împlinită pe plan profesional, dar ceva s-a întâmplat în ultima parte a vieţii, iar cei apropiaţi povestesc acum că în ultimile zile a fost foarte abătută. Jenica Tabacu a fost găsită spânzurată în casă, vineri, 21 decembrie. Soţul ei a făcut descoperirea macabră. El a fost cel care, în oraş fiind, şi-a dat seama că ceva grav s-a întâmplat, atunci când Jenica Tabacu nu a mai răspuns la telefon, şi a alertat vecinii. Au reuşit să pătrundă în apartament prea târziu, când medicii de la Ambulanţă nu au mai avut ce să facă.  

Trupul neînsufleţit al Jenicăi Tabacu va fi depus luni, 24 decembrie, la muzeul B.P. Haşdeu din Câmpina. Cei care vor să îi aducă un ultim omagiu o pot face până marţi seară. Înmormântarea a fost programată pentru miercuri, 26 decembrie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: