FOTO Cum rezolvă problema maidanezilor adevăraţii iubitori de animale: adopţii internaţionale, sponsorizări pentru hrană şi sterilizări

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Adopţiile internaţionale ar putea fi singura soluţie de a scăpa maidanezii de eutanasiere. FOTO Dana Mihai
Adopţiile internaţionale ar putea fi singura soluţie de a scăpa maidanezii de eutanasiere. FOTO Dana Mihai

Aniela Ghiţă, o tânără de 30 de ani din Ploieşti, a reuşit să perfecteze, într-un singur an, peste 200 de adopţii internaţionale pentru maidanezii adunaţi de pe străzile oraşului, unii cu handicapuri ireversibile. Lunar, fundaţii din Europa îi trimit hrană şi bani pentru sterilizări şi vaccinări.

După 2 septembrie, când Ionuţ Anghel, un copil de 4 ani a murit sfâşiat de câini în Bucureşti, societatea românească pare divizată profund în două tabere: iubitori de animale care protestează în stradă şi români care vor eutanasierea maidanezilor. Printre ei, şi puţini cărora le pasă cu adevărat de soarta câinilor şi au trecut de mult timp la treabă.

Duminică dimineaţa, pe o vreme câinoasă la propriu, Aniela Ghiţă, o tânără de 30 de ani din Ploieşti, era la adăpostul de la Bucov, locul în care sunt strânşi maidanezii din oraş. O oră i-a luat doar să hrănească câteva sute din cei peste 1.000 de câini din adăpost. A trebuit să facă o pauză pentru că ploaia risca să ude hrana împrăştiată în ţarcuri.

Şi-a „pierdut“ timpul aranjând o şedinţă de sterilizare pentru 30 de câini, luni dimineaţă, şi alintând câţiva pui de maidanezi care nu ştiau ce să mai facă pentru a primi o mângâiere pe cap, printre gratiile cuştilor. Pe fiecare maidanez îl ştie pe nume – Afrodita, Bogdan, Norocel - , şi fiecare dintre ei o simte de la distanţă. Mulţi sunt vedete pe site-urile pentru adopţii, inclusiv cu descrierea caracterului şi a comportamentului – iubitor, săltăreţ, timid, vesel.

Face acest lucru aproape în fiecare zi şi poate părea o picătură în oceanul fenomenului maidanezilor, dar Aniela este cu adevărat unul dintre cei trei-patru voluntari care vin efectiv  la adăpostul din marginea Ploieştiului să se ocupe de câini. Alte 8-10 persoane sunt „vizitatori de weekend“, în sensul că vin la anumiţi câini cărora le aduc hrană.

Destul de puţini având în vedere că, la cele două proteste organizate la Ploieşti de iubitorii de animale au venit, în iunie, 60 de persoane, iar în septembrie, 30. Câtorva le-a fost interzis accesul în adăpost după ce au provocat scandaluri. Similar, în luna septembrie, la Bucov nu au depuse decât 20 şi ceva de cereri de adopţie pentru câinii strânşi din oraş. „Cred că dragostea pentru animale ar trebui dublată şi de un voluntariat real sau orice fel de acţiuni în beneficiul acestora“, spune Aniela.

Bani din străinătate pentru sterilizări şi hrană la Bucov

Din vara trecută, Aniela Ghiţă a înfiinţat organizaţia „Hope for Romanian Strays“ al cărei scop principal este adopţia internaţională de câini. Peste 200 de maidanezi din Ploieşti, toţi din adăpostul de la Bucov, au ajuns în ultimul an în Austria, Germania, Elveţia şi Suedia. Chiar şi o pisicuţă şi-a găsit o familie la nişte români stabiliţi în Anglia. Doar de la declanşarea scandalului provocat de moartea lui Ionuţ Anghel, peste 30 de câini au fost adoptaţi în străinătate, iar la sfârşitul acestei săptămâni, la finalul unei perioade de carantină, alţi 10 vor ajunge la familii din Germania.

Mulţi dintre câinii adoptaţi aveau diverse handicapuri, multe ireversibile: trei picioare, insuficienţă hepatică şi pancreatică, rahitism. Dar altfel se pune problema în străinătate, adoptatorul îşi asumă această grijă constantă prin angajamentul pe care îl semnează înainte de adopţie“, spune Aniela.

Nu vrea să-şi înfiinţeze propriul adăpost pentru că, spune tânăra, s-a ataşat de câinii de la Bucov, pe care îi îngrijeşte de luni de zile, iar ajutorul acordat de organizaţia sa este foarte important pentru adăpostul primăriei. Prin colaborările cu fundaţii de profil din Germania, lunar, la Bucov ajung între 1600 şi 1800 de kilograme de hrană pentru câini şi fonduri pentru vaccinări, deparazitări interne şi externe şi sterilizarea a aproximativ 100 de câini, realizată de un medic colaborator al „Hope for Romanian Strays“ care vine o dată pe săptămână, la Bucov, pentru operaţii.

Fundaţiile din străinătate trimit şi cearşafuri şi pături de sterilizare pentru câinii operaţi. În septembrie, tot la adăpost, prin intermediul organizaţiei Anielei au fost donate mai multe căsuţe triple pentru ţarcuri.
Personal, Aniela suplimentează pachetele cu hrană pentru câini prin ceea ce reuşeşte să strângă de la magazine, sponsori şi cunoscuţi pachete cu hrană.

Pregătirea pentru o adopţie internaţională durează o lună

Adopţiile internaţionale nu sunt, însă, chiar uşor de realizat. Până să-şi găsească o familie, un câine poate aştepta o săptămână, dar şi 6-7 luni. Toţi trebuie vaccinaţi, sterilizaţi, testaţi medical şi cipaţi. Adoptatorii din străinătate primesc un aviz favorabil abia după ce o comisie din ţara respectivă se asigură de faptul că animalul are un spaţiu suficient în care să trăiască, că nu stă legat în lanţ sau că îi pot fi acordate îngrijiri medicale în cazul în care este bolnav.

Sunt condiţii care abia acum sunt cerute şi la noi. Însă cele 14 zile care sunt prevăzute de lege până la o posibilă eutanasiere nu sunt suficiente. Avem nevoie de cel puţin o lună pentru a pregăti un câine din punct de vedere medical şi al actelor înainte de adopţia lui în străinătate“, spune Aniela.

Foarte rar, după adopţiile din străinătate apar probleme. În schimb, cele care se fac în ţară au o rată mare de eşec, iar câinii ajung tot pe stradă sau sunt returnaţi la adăpost. „În mod normal, trebuie să-şi asumi că un pui de câine îţi va roade mobila sau, dacă alegi să adopţi un câine lup poate îţi va ataca găinile, dar aici adoptatorul trebuie să se implice, să-i facă educaţie câinelui, să aibă grijă de el până la capăt, eventual să-l ducă şi la dresaj“, a constatat Aniela.

Ce s-a întâmplat în cazul copilului din Bucureşti este o situaţie de coşmar. Sunt de acord să fie traşi la răspundere oricine are o vină în această situaţie. Însă isteria care s-a declanşat nu face bine nimănui, iar cele două tabere ar trebui să înceteze cu acuzaţiile şi să înceapă să facă ceva efectiv pentru rezolvarea problemei“, spune tânăra.

Şi mie familia îmi reproşează că nu sunt zdravănă. Am şi prieteni care nu mă mai vizitează pentru că mă ocup de creşterea a trei pisici şi un câine şi îmi petrec majoritatea timpului la Bucov. Dar merită. Nu sunt un şmecher cu contul plin, ba chiar uneori îmi este foarte greu, dar fiecare viaţă salvată e importantă şi fiecare câine are şansa lui de a fi adoptat. Trebuie doar să i-o acordăm şi pe viitor să gestionăm inteligent şi eficient situaţia câinilor maidanezi“, crede Aniela Ghiţă.

Câinii din adăpostul de la Bucov primesc hrană şi fonduri pentru sterilizări şi prin Fundaţia Ploieşti Munchen. Prin intermediul acestui ONG, alţi 300 de maidanezi au fost adoptaţi în ţară şi în străinătate, în ultimul an.

Pe aceeaşi temă

Dosar penal pentru o femeie din Ploieşti al cărei câine adoptat a muşcat un tânăr

Masacru pe străzile din Ploieşti: 14 maidanezi au fost găsiţi otrăviţi. Autorităţile, acuzate de exterminare

FOTO VIDEO Reguli draconice pentru adopţia câinilor: anchetă socială, adeverinţă de venituri şi dovadă de spaţiu

FOTO Protest al iubitorilor de animale la Ploieşti. Mesajul pentru primar: „Go home sick mayor“

Ploieşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite