Care este legătura dintre Festivalul „Cerbul de Aur“ din Braşov şi construirea telecabinelor de pe Valea Prahovei

Care este
legătura dintre Festivalul „Cerbul de Aur“ din Braşov şi construirea telecabinelor de pe Valea
Prahovei

În anumite perioade din an, o călătorie cu telecabina te poate duce deasupra norilor datorită unui fenimen meteo spectaculos FOTO muntii-bucegi.ro

În martie 1968, România organizează prima ediţie a festivalului internaţional de muzică „Cerbul de Aur“, eveniment la care au fost invitate să participe, printre alţii, celebrităţi ale scenei de la acea vreme. Pe lista oaspeţilor de seamă s-au aflat Amália Rodrigues, Rita Pavone, Jean - Claude Pascal şi Los Machucambos.

Ştiri pe aceeaşi temă

Era perioada în care încolţise dorinţa de preamărire a preşedintelui Nicolae Ceauşescu, iar autorităţile au realizat în scurt timă că Braşovul, oraşul unde se desfăşura festivalul „Cerbul de Aur”, şi staţiunile de pe Valea Prahova nu aveau ce să ofere ca distracţie oaspeţilor străini, mai ales la început de primăvară. Se spune că artiştii străini şi-au dorit să viziteze locurile din apropierea Braşovului, cât timp au stat în România, iar gazdele s-au jenat, pentru că nu aveau ce să le ofere.

Astfel, odată cu organizarea primei ediţii a festivalului de muzică de la Braşov, s-a născut şi dorinţa lui Ceauşescu de a transforma Valea Prahovei într-o destinaţie turistică asemănătoare staţiunilor montane din Eleveţia şi Austria. Autorităţile de atunci au realizat că muntele poate atrage turişti din ţările comuniste aşa cum o făcea în aceeaşi perioadă litoralul românesc mult mai bine pus la punct decât Sinaia, Buşteni şi chiar Braşov.

Peisajul, hotelurile, cluburile existau, dar lipsea ceea ce era mai important, accesul spre vârful muntelui pentru amatorii de sporturilor de iarnă.

Astfel, la cinci ani de la organizarea primei ediţii a festivalului de la Braşov, încep lucrările la telecabina care avea să facă legătura dintre staţiunea Buşteni şi vârful Bucegilor, în punctul unde se aflau monumentele naturale Babele şi Sfinxul, principala atracţie turistică a zonei.


Din telecabina care urcă la Babele se poate vedea în zilele însorite întreaga Valea a Prahovei FOTO inbucegi.ro

Interesant este că, atunci când au gândit construirea telecabinelor din Prahova, autorităţile centrale au realizat că nu au specialişti care să se ocupe de proiect. Consultanţa şi proiectul îl aveau, prin intermediul guvernului italian, de la societate italiană Ceretti Tanfani, specializată în construcţii metalice şi construcţii pe cablu, dar mâna de lucru şi ingineri români care să se implice în execuţia lucrării nu existau.

Acesta a fost motivul pentru care la Facultatea de Silvicultură din Braşov s-a înfiinţat o nouă secţie, unde studenţii se specializau în construcţia de funciulare forestiere cu ajutorul inginerilor italieni. Prima generaţie de studenţi care a terminat cursurile a fost cooptată în construirea telecabinelor din Buşteni şi Sinaia.

Lucrările au început în anul 1973, dar prima etapă s-a axat exclusiv pe defrişarea zonei împădurite. În primăvara anului 1974 muncitorii au început să fixeze cei şase stâlpi care aveau să suţină cablurile şi cabinele. Lucrările au durat trei ani şi asta pentru că, din cauza condiţiilor meteo, se muncea doar vara şi până cel târziu în luna octombrie. În 1977 telecabina din Buşteni a fost gata, dar a fost inaugurată un an mai târziu, în luna august. Nicolae Ceauşescu nu a fost prezent la primul drum al telecabinei din Buşteni, deşi era considerat proiectul său de suflet.


O călătorie cu telecabina din Buşteni durează aproximativ 13 minute FOTO buceginfo.ro

Nici măcar ministrul Turismului de atunci nu a participat, ci doar oficialităţi locale şi oameni din eşalonul secund din ministere. Ion Cosma, ministrul Turismului care s-a ocupat personal de proiectul telecabinelor, nu a participat la inaugurare. Acesta a fost numit chiar în anul 1978 ambasador al României în Polonia şi probabil nu se mai afla în ţară în ziua inaugurării.

Telecabina din Buşteni are o lungime de 4.350 de metri şi o diferenţă de nivel de 1.200 de metri (porneşte de la o altitudine de 800 de metri şi ajunge până la 2.290 de metri). Capacitatea este una modestă, de două cabine, câte una pe fiecare fir, iar într-o cabină încap 24 de persoane. Durata traseului este de 13 minute.

Cel de-al doilea tronson Babele-Peştera a fost inagurat în 1982.

citeste totul despre: