Alternativa la gazul rusesc, care ar reduce facturile aproape la jumătate, pusă în aplicare la Ploieşti

Valorificarea energiei geotermale şi a gazelor de şist ar asigura României independenţa energetică FOTO Facebook/UPG

Valorificarea energiei geotermale din zonele cu activitate vulcanică şi tectonică poate fi o alternativă la gazul metan folosit cu precădere în România pentru încălzirea locuinţelor.

Un astfel de sistem hibrid de eficientizare energetică folosind energia geotermală urmează să fie implementat în campusul Universităţii Petrol Gaze (UPG) din Ploieşti.

În lunile martie-aprilie, vor începe activităţile de forare a celor şapte sonde care vor extrage apa cu temperaturi de până la 100 de grade Celsius de la o adâncime de 60 de metri. Sondele, care sunt amplasate chiar în curtea campusului universitar, vor fi interconectate la trei staţii de pompe de căldură cu ajutorul cărora vor fi alimentate două corpuri de clădire din cadrul UPG Ploieşti.

„Estimăm o reducere de cheltuieli cam cu 30 - 40 la sută, iar economia este binevenită, având în vedere că facturile la gaz pentru luna ianuarie au fost de peste 300.000 de lei, o sumă de trei ori mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Avem în derulare acest proiect finanţat cu fonduri norvegiene, care ne va ajuta enorm. Urmează să săpăm foarte curând, cred că de luna viitoare începem forajul, pentru că am scos la licitaţie operaţiunile de foraj. Săpăm şapte sonde cam la 60 de metri adâncime”, a declarat, pentru ziarul „Adevărul”, Florin Dinu, rectorul UPG Ploieşti.

Fonduri norvegiene de 1,35 milioane de euro

Proiectul care permite utilizarea energiei geotermale pentru încălzirea spaţiilor din amfiteatre, laboratore şi săli de cursuri este finanţat din fonduri norvegiene în valoare de 1,35 milioane de euro.

Profesorul Avram Lazăr, decanul Facultăţii de Ingineria Petrolului şi Gazelor din cadrul UPG Ploieşti, a precizat că energia geotermală poate fi luată în considerare ca o alternativă parţială la gazul rusesc, dar nu în totalitate. Proiecte similare celor din cadrul universităţii ploieştene nu pot fi implemetate în orice zonă a ţării, ci doar acolo unde există activitate seismică. Însă România şi nu numai are mult mai multe resurse alternative de energie regenerabilă, cunoscute de mult timp, pe care le-ar putea valorifica pentru a-şi câştiga independenţa energetică.

„Este vorba, în primul rând, de resurse pe care noi le cunoaştem, le utilizăm mai demult, dar care acum au căpătat o conotaţie deosebită. E vorba de foraje pentru ape geotermale, sunt acele ape cu temperaturi mari, cum sunt la Băile Felix, de exemplu, apoi pompe de căldură, optimizarea exploatării gazelor naturale (obţinerea hidrogenului). În acelaşi timp, avem în vedere şi energia valurilor din domeniul marin, apoi energia vântului şi energia solară”, a explicat decanul Facultăţii de Ingineria Petrolului şi Gazelor.

Întrebat dacă energia geotermală ar fi o alternativă viabilă la gazele ruseşti, profesorul Avram Lazăr a precizat că „ne-ar putea ajuta”, dar nu ne poate oferi o independenţă sută la sută. Acesta a explicat că în contextul actual, gazul obţinut din resurse neconvenţionale, „adică gaze de şist”,  ar fi o soluţie de luat în seamă, ”pentru că se pare că sunt rezerve de 1440 de miliarde de standard metri cubi, ceea ce ar însemna enorm”, a conchis decanul Facultăţii de Ingineria Petrolului şi Gazelor.

Ce este energia geotermală

Energia termală este în realitate energia Pământului, folosită, de exemplu, încă din secolul I d.Hr în oraşul Pompei. În secolul al XIX-lea, oraşele industriale încep să conştientizeze potenţialul economic al resurselor geotermale şi o folosesc pentru încălzirea locuinţelor în America, Franţa şi Italia. Prima centrală geotermală cu scop comercial producea 250 KW în 1913 şi a fost amenajată în oraşul italian Larderello. Cele mai mari producătoare de energie geotermală sunt Statele Unite, Filipine, Indonezia. Mexic, Noua Zeelandă, Italia, Islanda, Turcia, Kenya şi Japonia, potrivit informaţiilor publicate de enciclopedie.info. În România, Vestul ţării are cele mai mari resurse geotermale cunoscute, (Timiş, Arad şi Bihor). În Timişoara, apa termală atine temperaturi de până la 80 de grade Celsius. Inclusiv în Bucureşti, dar şi în oraşele din Ilfov au fost descoperite astfel de resurse alternative cu apă termală care ajunge până la 90 de grade Celsius (Snagov), respectiv 63 de grade Celsius (Otopeni)

Vă recomandăm să mai citiţi:

Ciucă, nouă întâlnire pentru investiţiile în energia regenerabilă şi dezvoltarea sectorului energetic

Prosumatorii cu instalaţii de până la 200 kW vor fi compensaţi cantitativ