Umbra lui Vlad Ţepeş la Poenari. Refacerea cetăţii s-a împotmolit de peste doi ani în hăţişul birocratic

Umbra lui Vlad Ţepeş la Poenari. Refacerea cetăţii s-a împotmolit de peste doi ani în hăţişul birocratic

Cetatea a fost reabilitată ultima oară în 1972 FOTO: Denis Grigorescu

Deşi în urmă cu mai bine de doi ani se semna contractul de finanţare pentru proiectul „Conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş“, lucrările tot nu au început. Până acum, au fost organizate două licitaţii pentru reabilitarea reşedinţei secundare a lui Vlad Ţepeş, însă ambele au fost anulate după ce câştigătoarele licitaţiilor au avut multe probleme.

Deşi în urmă cu aproape doi ani, pe 14 martie 2018, se semna contractul de finanţare pentru proiectul “Conservarea şi consolidarea Cetăţii Poenari Argeş”, lucrările nu au început nici acum. La prima licitaţie, organizată în aprilie 2019, CJ Argeş a rezilitat contractul cu Testa Building, firma italiană ce câştigase licitaţia, după ce au fost descoperite mai multe nereguli. Concret, iată care au fost motivele pentru care a fost reziliat contractul. Firma câştigătoare trebuia să trimită asigurarea privind executarea viitoarelor lucrări în original, numai că a făcut-o în copie şi pe WhatsApp. Testa Building SRL trebuia să depună documentul original într-un termen de cinci zile, numai că nu a făcut-o nici după două săptămâni. Şi conform reglementărilor, nedepunerea documentului mai sus-menţionat în original reprezintă o clauză de reziliere.

Şi a doua licitaţie, organizată în vara lui 2019, a fost fără rezultat, asta după ce Consiliul Judeţean Argeş a respins ca neconformă oferta tehnică a Apulia SRL (o altă companie din Italia), singura firmă ce s-a înscris la licitaţie. Ca şi în cazul Gării Regale de la Curtea de Argeş, firmele din România fug de reabilitarea unor monumente istorice complexe.

Maria Dinu, administratorul public al judeţului Argeş, a declarat pentru „Adevărul“ că în prezent, „se reface documentaţia tehnico-economică (DALI), etapă premergătoare celei de a treia proceduri de licitaţie, termenul de finalizare fiind 22 august a.c“. „Precedentul DALI a expirat, în toamna anului trecut s-a mai încheiat un contract pentru refacerea acestuia, numai că firma care a câştigat s-a dovedit a fi una neserioasă, drept urmare contractul a fost reziliat. Cel mai probabil, cea de-a treia licitaţie pentru reabilitarea cetăţii Poenari va fi organizată în luna octombrie”, a explicat Dinu.

Contractul de finanţare pentru proiectul de conservare şi consolidare a Cetăţii Poenari din Arefu, judeţul Argeş, este de 10,77 milioane lei, din care 9,65 milioane lei reprezintă fonduri europene nerambursabile, iar 1,12 milioane lei, contribuţia Consiliului Judeţean Argeş. În cadrul proiectului, celebra cetate unde, potrivit legendei, Vlad Ţepeş s-a retras din calea turcilor, în fapt, reşedinţa secundară a domnitorului, construită ca fortăreaţă în calea otomanilor, va beneficia de câteva lucrări importante.

Una dintre ele se referă la protejarea donjonului cu un acoperiş transparent ce va fi montat pentru a opri acţiunea apelor meteorice şi a zăpezii asupra interiorului acestuia.

Tot sus, în „Cuibul vulturului alb”, cum mai este numită cetatea, va fi ridicată şi o pasarelă din lemn din zona intrării în donjon, către est, în lungul zidului median din cărămidă, pentru a putea utiliza spaţiul dintre zidurile de piatră în vederea expunerii unor replici ce pot ilustra parţial viaţa din Cetate.

Ultima restaurare, acum aproape 50 de ani

Lucrările propuse vizează suprafaţa de 1.897 mp, mai exact suprafaţa construită a cetăţii şi calea de acces. Potrivit estimărilor specialiştilor, doar datorită acestor intervenţii se aşteaptă o creştere cu cel puţin 10% a numărului de vizitatori, care, la acest moment, se ridică la 80.000 de persoane, anual.

În paralel cu proiectul finanţat preponderent din fonduri europene, trebuie construită şi o nouă cale de acces către cetate, lift, funicular sau telecabină, care-i va feri pe turişti de riscul întâlnirii cu urşii, cum s-a întâmplat în 2017. Calea de acces va fi finanţată de către Consiliul Judeţean Argeş, iar costurile se vor ridica la 3 milioane lei.

Construită în secolul al XIV-lea pe vremea lui Negru Vodă şi având iniţial doar un turn, Cetatea Poenari a fost extinsă în vremea lui Vlad Ţepeş. Aflată în prezent la doar câţiva kilometri de Barajul Vidraru.

Cetatea Poenari a fost reşedinţa secundară a lui Vlad Ţepeş, fiind construită ca post de fortăreaţă contra otomanilor. Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului înainte de a pleca în Transilvania.

Legenda spune că Vlad Ţepeş, fiind urmărit de turci, a scăpat refugiindu-se în această cetate, după ce a potcovit caii cu potcoavele invers, cu faţa în spate, derutându-şi astfel urmăritorii.

În „Letopiseţul Cantacuzinesc” se spune că cetatea a fost extinsă şi consolidată din porunca lui Vlad Tepeş care, dorind să pedepseasca pe boieri: „pe toţi i-a dus la Poenari şi au lucrat la cetate pâna li s-au spart hainele dupre ei”.

Ultima restaurare a cetăţii Poenari a fost făcută între anii 1969-1972, când s-au consolidat şi înălţat zidurile şi s-au construit trepte de acces care permit vizitarea în condiţii bune a întregii fortăreţe. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările