Salvamontişti din Argeş şi Sibiu, după o misiune epuizantă, de aproape 18 ore. Povestea uluitoare, relatată pas cu pas VIDEO

Salvamontişti din Argeş şi Sibiu, după o misiune epuizantă, de aproape 18 ore. Povestea uluitoare, relatată pas cu pas VIDEO

Salvamontiştii, după misiunea epuizantă. Foto: Salvamont Argeş

Imaginile grăitoare postate pe pagina Salvamont Argeş, cu salvatori argeşeni şi sibieni, după o misiune deosebit de dificilă şi epuizantă, de aproape 18 ore, în Munţii Făgăraş, iniţiată după raportarea unei persoane căzute din peretele Călţunului şi o alta blocată în perete, au primit mii de aprecieri.

Ştiri pe aceeaşi temă

Eroică, riscantă şi epuizantă. Aşa poate fi descrisă misiunea salvamontiştilor din Argeş şi Sibiu, care, în noaptea de miercuri spre joi, au pornit într-o intervenţie pe care au încheiat-o după aproape o zi de efort continuu.
 

"Apelantul stă lângă o dâră lungă de sânge la capătul căreia se află un corp neînsufleţit"

Salvamontistul Cornel Zarescu povesteşte, pas cu pas, cum s-a derulat misiunea.
 
"E miercuri seară, trecut de ora 23.30, oscilez între a mai urmări un timp Perseidele sau a mă bagă la somn. Mara primeşte un apel de la colegii de la Sibiu în care i se comunica despre un accident la lacul Călţun, cu două persoane ce căţărau în peretele Călţunului: una a căzut, cealaltă e blocată în perete. Pare o glumă la prima vedere: cine caţără noaptea (sunt peste 2 ore de când e întuneric) un perete ce e ocolit vara din cauza că e friabil şi se escaladează exclusiv iarna?", scrie, pe Facebook, Cornel Zarescu.
 
 
De la dispecerat, salvamontiştilor argeşeni li se comunică aceeaşi poveste pe care o auziseră de la sibieni. 
 
"Cerem numărul persoanei care a apelat şi... ne convingem că povestea este cât se poate de reală.
Apelantul stă lângă o dâră lungă de sânge la capătul căreia se află un corp neînsufleţit. Ne relatează cum era la cort şi cum a văzut lanternele în perete, apoi a auzit un strigat şi una dintre lumini a căzut în abis", scrie, pe Facebook, Cornel Zarescu.
 
Despre ce a însemnat mobilizarea, pregătirile, planurile, îngrijorările din spatele intervenţiei, povesteşte tot salvatorul montan.
 
"E clar, nu e timp de pierdut, sperăm ca cel rămas în perete să reziste până vom ajunge la el. Fac repede un calcul referitor la ce materiale vor fi necesare: asigurări mobile pentru acces, pitoane şi ciocan pentru coborârea din perete, corzi, o pufoaica pentru a petrece noaptea mai uşor. Iau ceva apă, uit mâncarea.
Reapelăm Sibiul pentru a vedea ce materiale au luat şi ei şi aflăm că echipa lor a pornit deja, au cam 10 minute avans faţă de noi. Pornim, fiecare cu gândurile lui, iar adrenalina ne mână pe toţi cu toată viteza spre Călţun. Fugărim lanternele colegilor de la Sibiu, dar distanţa se păstrează constantă.
 
Dintr-un punct din care se vede panorama spre zona vizată observăm lanternele celor ce ne aşteaptă. Dau semnale disperate, ne lămurim din nou că nu este o glumă, în schimb distanţa pe verticală dintre cel de jos ce păzeşte trupul decedatului şi cel din perete ne cam dă fiori", explică salvamontistul.
 

"A rezistat acolo până am venit noi"

Salvatorii au ajuns în zonă în cca. două ore de la plecare şi au constatat o situaţie de-a dreptul tragică.
 
"Cel care ne-a apelat a acţionat ca la carte, dar nu putea face nimic în plus. Îi mulţumesc şi pe această cale că a rezistat acolo până am venit noi, fiind un reper esenţial în întuneric, fapt ce ne-a scutit de multe căutări. De jos de la baza peretelui abia distingem lanterna celui blocat pe o brână. Căutăm o variantă de acces, dar nu e nimic evident la lumina lanternelor. Ne tot întrebăm cum a reuşit să ajungă acolo, ca să urmăm şi noi acelaşi drum", scrie Cornel Zarescu.
 
 

Salvatorii au aflat că, de fapt, cei doi au venit de sus, de pe Vârful Lespezi, prin Hornul Călţunului şi, fiind întuneric, au crezut că au ajuns la baza lui.
 
"De fapt au prins o brână ce i-a condus în plin perete. Cel mai ambiţios dintre ei a încercat să găsească o variantă de coborâre şi a căzut. Ne decidem să încercăm un acces pe un horn din apropiere care de jos pare ud şi alunecos, dar e tot ce avem. Mă leg în coardă cu colegul Raţă, am mai căţărat împreună şi ştiu că e un tânăr ce îşi doreşte mult să ajute.
 
Pornesc cu grijă, până la horn e o faţă de stâncă compactă în care cu greu reuşesc să pun o asigurare mediocră. După vreo 10-12m în schimb găsesc un punct de rapel, probabil folosit la o retragere de iarnă, apoi întru pe linia hornului ce nu este totuşi chiar atât de alunecos şi mai are şi o fisură de toată frumuseţea pe partea stângă (ce nu se vedea de jos) în care montez asigurări solide. Merg până la capătul lui şi ies în stânga pe brâne de iarbă, sperând să dau de victimă. Ghidat de colegii de jos fac o traversare, se pare că sunt undeva puţin deasupra lui. Reuşesc să bat două pitoane care vor servi ca regrupare şi ca punct de lansare pentru victimă. Mai consolidez cu o nucă şi îl chem pe Raţă care vine cu toată viteza", mai scrie salvamontistul.
 

Intervine şi un elicopter

Partea cea mai grea a misiunii abia începea, căci aveau de coborât victimele.
 
"Planul e făcut în mintea mea: îl voi lansa pe colegul meu la victimă, el îi va pune un ham, apoi voi lansa victima pe una din corzi peste perete, până jos. Raţă rămâne asigurat în cealaltă coardă, colegii preiau victima şi mai departe noi ne vom descurca la fel ca în alte dăţi când suntem în perete. Zis şi făcut, treaba merge strună, coborâm şi noi, se face cam ora 3.15 până terminăm de strâns corzile.
Mai punem decedatul în sacul special şi apoi coborâm la refugiu pentru două ore de somn chinuit.
 
A doua zi aducem cadavrul lângă lac, victimele sunt coborâte cu elicopterul, iar noi luăm lunga potecă în coborâre spre Piscul Negru. Cum am aşteptat "ventilatorul" până după prânz, ajungem destul de târziu la cabană, dar somnul de după-amiază intră bine la orice oră", mai scrie salvatorul montan.
 
Title
Salvamontiştii, după misiunea epuizantă. Foto: Salvamont Argeş
 

"S-au ambiţionat să coboare la Călţun pe un traseu nemarcat"

Fără să vrea să facă acuzaţii, ci mai degrabă să facă un apel pentru tragerea unor învăţăminte, salvatorul spune că victimele au intrat foarte târziu în traseu.
 
"S-au ambiţionat să coboare la Călţun pe un traseu nemarcat (de fapt un traseu elementar de alpinism) în condiţiile în care erau pentru prima dată în zonă. Din păcate nu au sunat la Salvamont când au văzut că e noapte şi nu ştiu unde se află, ci abia după ce s-a întâmplat tragedia (semnal există în peretele Călţunului, noi comunicând cu baza fără probleme pe timpul intervenţiei). Menţiune specială: un mare MULŢUMESC colegilor de echipă şi celor de la Salvamont Sibiu, nişte oameni minunaţi şi foarte buni profesionişti. Ei au făcut ca şi această acţiune să se desfăşoare în condiţii de maximă siguranţă şi mai mult, să fie o plăcere că mă aflu acolo, cu tot dramatismul situaţiei!", încheie Cornel Zarescu.
 
 
Title

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările