Pictorul care a adus arta la sat. Cornel Cîrstea a inspirat zeci de copii să aleagă Arhitectura, Actoria sau Regia
0
Pasiunea pentru artă l-a determinat pe Cornel Cîrstea să aducă în viaţa celor mici şi talentaţi culoarea. Astfel, ajutat de alţi oameni inimoşi, el a creat două cercuri dedicate artelor frumoase, unde copiii vin să se bucure şi să îşi exerseze talentul, fără niciun cost.
Cornel Cîrstea este unul dintre cei mai apreciaţi pictori din Argeş şi, în egală măsură, unul dintre cei mai îndrăgiţi mentori din domeniul artistic din zonă – nu întâmplător, zeci de absolvenţi ai cursurilor sale sunt acum studenţi în Capitală, la Facultatea de Arhitectură sau la UNARTE.
Cercul de pictură „Anteu“ a apărut în primăvara lui 2001, la Mioveni, oraşul în care, pe atunci, locuia artistul. La concretizarea dorinţei sale de a face ceva pentru copiii şi adolescenţii talentaţi nu a fost singur.
„Am şi acum convingerea că un fenomen cultural trebuie să se producă într-un lăcaş de cultură. Dacă frământarea este de natură sacră, nu va fi streaşină de schit, dar de biserică musai trebuie să fie. Altfel parcă nu ai haz. Aşa că l-am molipsit pe Liviu Popa, directorul de atunci al Casei de Cultură, cadru didactic, de altfel. Ani buni, Casa de Cultură a fost gazda activităţilor noastre“, povesteşte Cornel Cîrstea pentru „Weekend Adevărul“.
Ulterior, pentru a fi aproape de copii, pasionatul pictor a deschis ateliere şi în mansarda Liceului Teoretic „Iulia Zamfirescu“, dar şi în Şcoala Gimnazială „Liviu Rebreanu“ din Mioveni. El povesteşte că în tot acest demers i-a fost alături Coca Elisabeta Panait, cea care a preluat conducerea Casei de Cultură din Mioveni şi alături de care a înfiinţat Asociaţia Pro Arta ,,ARTgesis“. „Activitatea era duminica şi, uneori, plecam după ora 13.00, când foamea ne trimitea acasă. Rotativ, în vacanţa mare îi luam pe cei mai răsăriţi cu mine la lucrările din biserici“, spune Cornel Cîrstea.
Prima tabără naţională de artă plastică pentru copii
Pictorul din Albeştii de Argeş a avut prima încercare de tabără de artă în 2005, când a fost la Măgura Buzău cu trei băieţi din Cercul de pictură „Anteu“ de la Mioveni: Andrei Hernest, Jean Alexandru Costache şi Adrian Gavrilă. Astăzi, primii doi sunt arhitecţi, iar Adrian termină, în paralel, UNARTE şi ASE Bucureşti. Cei trei alături de mentorul lor au pictat, timp de o săptămână, sculpturile de lângă Schitul Ciolanu.
Copiii vin cu mare plăcere la cursurile lui Cornel Cîrstea FOTO: arhiva personală
În 2010, Cornel Cîrstea a organizat, la Baia de Fier, prima ediţie a Taberei Naţionale de Artă plastică pentru copii. „Începând cu ediţia a X-a, Tabăra Naţională de Artă plastică pentru copii îşi are locul şi rostul la Albeştii de Argeş şi în «Satul Domnesc» – aşa am botezat noi proprietatea prietenului Adrian Cristescu de pe Dealul Cărbunelui. Adrian e animat de aceleaşi idealuri, iar destinul a făcut să ne întâlnim la lansarea cărţii sale, «Crucea eroilor de pe Caraiman»“, adaugă Cornel Cîrstea.
Cornel Cîrstea (dreapta) la vernisajul unei expoziţii FOTO: Claudiu Victor Gheorghe
Cei mici şi talentaţi care nu au îndrăznit de la început să se înscrie în cercul de pictură „Anteu“ s-au apropiat, treptat, de cei care erau deja cu vechime, după cum povesteşte chiar coordonatorul acestuia: „Ce vreau să mai remarc este faptul că la lucrările mari precum Academia de Operă, Palatul Jean Mihail, Biserica Sfânta Vineri din Piteşti, pe lângă antei (n.r. – aşa îi numeşte pe membrii cercului „Anteu“) se lipeau unii dintre colegii lor, aceia la fel de speciali. Aşa că m-am pomenit cu valul doi de elevi. Îi consider antei, sunt de fapt, şi îi iubesc la fel ca pe cei crescuţi de mine. N-am să dau nume pentru că sigur aş comite o nedreptate celor omişi. Spun aceste lucruri pentru a scoate în evidenţă faptul că acolo unde Dumnezeu a pus har şi talent, există căutare, frământare, dăruire. E un stup. Nu se întâmplă oricum“.
„Ne colorăm viaţa“
Activitatea celor două cercuri artistice a fost neîntreruptă, asta până la venirea pandemiei. „Am decis să nu expunem activitatea în şcoală. Copiii vin, prin rotaţie, la mine acasă şi lucrăm. Taberele se ţin, nu am întrerupt în niciun an; atât la «Anteu», cât şi la «Atlas» am avut între 5 şi 30 de copii. Fac cu pasiune ceea ce fac şi nu îmi pasă dacă vine doar unul. Îmi fac treaba. Pot spune că datorită copiilor am legat amiciţii, chiar prietenii cu absolut toate familiile din care provin. Avem o activitate liberă, ne bucurăm de întâlniri, ne colorăm viaţa. Este, cu adevărat, pasiune. Cred că, în primul rând, îi pregătesc pentru viaţă. Nu am spus niciodată vreunui copil că nu are talent, nu am trimis pe nimeni acasă. Nu îi întreb de unde vin, unde învaţă sau ce situaţie au. Nu impun prezenţă sau rigoare disciplinară. Suntem prieteni şi încercăm să trăim, vorba unui prieten, 24 din 24 color“, mărturiseşte Cornel Cîrstea.
„Sponsorii de vise“ ajută copiii talentaţi
La cercul „Atlas“ vin copii de la Piteşti, Sălătrucu, Curtea de Argeş, Cicăneşti şi Oeşti. Cursurile se ţin în weekend, de la 9.00 la 12.00, chiar mai târziu, atunci când se pregătesc expoziţii. Un detaliu important: artistul nu îi caută pe cursanţi, cei pasionaţi şi interesaţi vin la el: „Toţi copiii sunt absolut geniali. Noi, adulţii, trebuie să ne facem treaba bine pentru ca ei să nu sfârşească altfel“, spune coordonatorul celor două cercuri. Mai trebuie ştiut că tot ce ţine de cercurile „Atlas“ şi „Anteu“ nu costă niciun leu. „Când e vorba de expoziţie, materiale aducem toţi şi facem chetă. La tabere, la fel: venim cu mâncare, cumpărăm din zonă şi facem tabără“, explică pictorul Cornel Cîrstea. „Am avut şi sponsori – sponsorii de vise, le zic eu. Primarul îmi dă maşina şcolii pentru deplasare. Cei interesaţi de fenomen şi prezenţi la expoziţii aplaudă acest demers şi încearcă, fiecare aşa cum poate, să ţinem aceste cercuri în viaţă“.
Creaţiile micilor artişti sunt apreciate la nivel naţional FOTO: arhiva personală Cornel Cîrstea
Cornel Cîrstea a vorbit şi despre pasiunea sa pentru pictură. „Nu am nicio problemă să vin de la o lucrare foarte mare să lucrez una foarte mică, pe un vârf de deal. Fac ceea ce-mi place. E ca în munte: fie că este o lungime de coardă, fie că sunt cinci, o caţeri cu aceeaşi pasiune şi, mai ales, cu aceeaşi seriozitate, pentru că altfel mori. Eu zic aşa: dacă mori spiritual e cam la fel“, spune pictorul.
Ucenicii deveniţi artişti cu diplomă
În 2015, viaţa l-a adus la o răspântie şi a ales Brăteşti, satul natal, în Albeştii de Argeş. „Începusem de prin 2010, cu paşi mărunţi, ca-n alpinism, să-mi construiesc o căsuţă. Mai construiesc şi acum la ea. Ceva îmi lipsea însă. La Sfânta Vineri, se lipise de noi o fată din Chişinău, studentă la Educaţie Fizică, care venise aici să facă un bănuţ. Chiar atunci când era pe schelă şi picta, aflu de la ea trei lucruri: a făcut liceu de artă, vrea cetăţenie română şi îşi doreşte să picteze biserici. Povestea Mariei Fărcăşan m-a impresionat, aşa că primul lucru pe care l-am făcut a fost să o ajut să îşi realizeze portofoliul şi dosarul, pe care le-am trimis la Facultatea de Arte din Bucureşti. Doi ani a făcut naveta între Facultatea de la Piteşti şi cea din Bucureşti. Am primit-o în spaţiu şi aşa a putut obţine cetăţenia. Acum este masterand la secţia sculptură, la clasa profesorului Adrian Pârvu, colegă cu unul dintre antei, Denisa Alexandra Ionescu“, povesteşte Cornel Cîrstea.
Cornel Cîrstea, îndrumându-i pe micii artişti din mediul rural FOTO: arhiva personală
Cercul de artă „Atlas Art“ Albeştii de Argeş a fost înfiinţat în februarie 2016, după ce Cornel Cîrstea a găsit sprijin în Claudia Lifoie, directoarea şcolii din comună.
Patrimoniu şi restaurare
Doi ani mai târziu, în 2018, împreună cu Adrian Dobrin, Cornel Cîrstea a înfiinţat, în cadrul Asociaţiei ,,Aryas“, departamentul Artă şi cultură. „În acea perioadă, s-a alăturat nouă, venită de la Curtea de Argeş, proaspăt absolventă de liceu, la secţia Patrimoniu, Ana Maria Cătălina Mireanu. Atât Ana, cât şi Maria sunt aghiotanţii mei în activitatea cu copiii. Ana s-a înscris la Facultatea de asistenţă socială din Piteşti. Nu scapă nici ea de naveta Bucureşti-Piteşti: se înscrie la Piteşti, la a doua facultate, cu specialitatea restaurare, iar la Bucureşti urmează masterul, la secţia sticlă-ceramică-metal, sub îndrumarea profesorului Lucian Butucariu“, precizează Cornel Cîrstea.
Artă-manifest din resturi de copaci tăiaţi
Cornel Cîrstea a povestit pentru „Weekend Adevărul“ şi cum a luat naştere ideea expoziţiei „Pro Verde“, vernisată în 2017, cu sculpturi realizate din resturile rămase după defrişări. „Ideea a fost cea de manifest. Zilnic dispăreau trei hectare de pădure. Nu ştiu astăzi cum mai este. Activişti de mediu şi oameni dedicaţi luau poziţie, printre ei numărându-se şi alpinistul Alex Găvan, unul dintre cei mai de seamă ambasadori ai României şi prieten de suflet plecat de la Neagoş-Cepari. Am fost în urma unei tăieri în Făgăraş şi am adunat două roabe de cioate care îmi spuneau ceva, care aveau o formă sugestivă. Am lăsat natura schilodită să vorbească şi am lăsat creativitatea şi spontaneitatea copilului să ajute – cu dălţi, pile, glaspapir şi fel de fel de unelte meşteşugăreşti. Au fost 96 de lucrări“, ne spune Cornel Cîrstea.
Sculpturi realizate din resturi de lemne rămase după defrişări FOTO. arhiva personală Cornel Cîrstea
Invitaţii prezenţi la vernisajul din 2017 au format atunci o comisie şi au evaluat lucrările între 5 şi 100 de euro. Cornel Cîrstea a rugat auditoriul să facă o socoteală simplă: „Dintr-un fag secular aduni cel puţin 200 de roabe de lemn. Noi socotim că avem din două roabe 50 de lucrări la 50 de euro bucata. Rezultă 2.500 de euro. Asta înseamnă că dintr-un fag avem 250 000 de euro per fag. Fag, nu esenţă paltin, cireş, ulm, nuc, frasin, nici măcar tei. Şi am pus două întrebări: Câţi fagi cresc pe un hectar? Pe câţi bani cedăm, înstrăinăm un hectar de pădure? De aici, întrebările ar trebui să curgă avalanşă“, consideră Cornel Cîrstea.
Vă mai recomandăm şi:
Mărturiile unui pictor român din Primul Război Mondial: „Ruşii îşi vând calul pe o sticlă de spirt”
Se încarcă comentariile...
