Peştera Vulpilor, locul secret al celor mai mari anemolite din România

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Peştera Vulpilor Foto: Gabriel Cazan
Peştera Vulpilor Foto: Gabriel Cazan

Dâmbovicioara, una dintre cele mai pitoreşti zone ale Argeşului, uimeşte nu doar prin priveliştile de poveste care te lasă aproape fără suflare, ci şi prin comorile ascunse în adâncurile săpate de apă în relief

GALERIE FOTO Când spunem Dâmbovicioara, automat ne gândim la peştera cu acelaşi nume. Chiar dacă aceasta este cea mai cunoscută şi mai vizitată dintre caverne, localitatea ascunde o altă comoară, mai puţin accesibilă şi mai puţin ştiută: Peştera Dobreşti.

„Peştera Dobreşti se află în muntele Piatra Galbenă, în spatele Cabanei Brusturet din Piatra Craiului. Se numeşte şi Peştera Vulpilor, pentru că a fost şi este în continuare un adăpost pentru vulpi. Mereu am găsit la intrarea în peşteră oase de diverse păsări pe care vulpile le duceau acolo. Se ajunge foarte greu la ea, căci este foarte bine ascunsă. În plus, accesul este şi foarte obositor – se urcă o pantă de 70 de grade, aproape verticală. Urcuşul este unul de trei sferturi de oră pentru cei experimentaţi şi este extrem de extenuant, explică, pentru „Weekend Adevărul, speologul Gabriel Cazan, preşedintele Clubului Speleopit 600.

Peştera Dobreşti este arie protejată, de interes naţional

Peştera este o arie protejată, de interes naţional, încadrată la categoria a IV-a IUCN – rezervaţie naturală de tip speologic. Are o lungime de 386 de metri şi o înălţime ce ajunge până la 10 metri. „Peştera este dezvoltată într-o diaclază, o crăpătură verticală. Cam toate golurile subterane din Munţii Piatra Craiului sunt dezvoltate pe straturile de separaţie ale calcarului, ori verticale, ori orizontale. Apa, intrând în craterele de separaţie, formează goluri, diaclaze, crăpături, mai spune speologul Gabriel Cazan.

Cele mai mari anemolite din ţară

Dobreşti este o raritate graţie stalactitelor formate printr-un proces uluitor de depunere a calcarului în formă curbată – anemolite –, piese pe care nu le vezi însă în orice peşteră, căci este nevoie ca o cavitate să fie traversată într-un anume fel de curenţi ca aceste minunăţii să ia naştere. „Peştera are cele mai mari anemolite din ţară. Datorită faptului că peştera are intrare şi ieşire, s-a creat un curent de aer, care nu a făcut altceva decât să devieze căderea picăturii de calcar care formează stalactita şi stalagmita – iar ele, în loc să fie drepte, s-au curbat. Când s-a întrerupt curentul de aer, prin obturarea unei găuri, picătura a început să cadă normal, pe direcţie verticală. Stalactita este, din acest motiv, una franjurată, mai spune Gabriel Cazan.

O parte dintre bijuteriile pe care natura le-a creat în Peştera Dobreşti s-au pierdut, din păcate. „Acolo au fost şapte anemolite, însă au mai rămas doar patru. Trei au fost rupte de diverşi turişti, ca să nu spun speologi – că noi nu prea rupem –, iar pe a patra am găsit-o la intrarea în peşteră de unde am luat-o şi am pus-o la loc, lipind-o“. Clubul de speologie a cerut şi a obţinut custodia peşterii, pe care a închis-o parţial pentru a conserva ceea ce încă n-a fost distrus.

„Am pus poartă, care se deschide doar cu o cheie specială. Ca să te duci acolo cu flex, fierăstraie, nu e cazul, că e obositor urcuşul. Se poate vizita partea de intrare, dar ca să intre până în adâncimea peşterii, unde, într-adevăr, merită să ajungi, pentru că ai ce vedea, doritorii trebuie să ia legătura cu membrii clubului nostru. Este o plăcuţă pe care este trecut şi numărul de telefon care trebuie apelat. Cei care intră acolo o pot face doar însoţiţi de un membru al Clubului de Speologie. Este în custodia noastră şi avem grijă de ea – am cartat-o, am înregistrat-o, a mai declarat speologul.

„Am încuiat-o ca s-o protejăm“

Anemolitele rămase sunt straşnic păzite de speologi. „Am încuiat-o ca s-o protejăm. Riscul, dacă am lăsa-o deschisă, ar fi să pierdem şi cele patru anemolite rămase. Ele sunt foarte frumoase acolo unde sunt şi e păcat ca cineva să le ia şi să le pună în vitrină, în sufragerie, printre pahare. Nu au acelaşi farmec cu acela de a fi acolo unde ele s-au format.

Un alt motiv pentru care se vizitează doar în compania unui speolog este legat şi de reperarea ei. Este aproape imposibil s-o găseşti de unul singur. Se ajunge foarte greu. Dinspre vârf nu este nicio şansă să se ajungă la ea, iar din spatele Cabanei Brusturete, trebuie să-ţi iei un anumit semn, pentru că sunt multe bârne, iar dacă ai greşit bârna, te poţi pierde. Chiar avem o păţanie, cu doi membri ai clubului care s-au dus la peşteră, au zis că înnoptează acolo – pentru că, într-adevăr, se poate înnopta în interiorul peşterii, unde se poate monta un cort –, au coborât să ia apă din sat, că nu există apă pe traseu, şi când s-au întors, n-au mai nimerit intrarea. Deci, este posibil să te rătăceşti, mai spune Gabriel Cazan. În plus, sunt şi alte pericole, căci sălbăticiunile mişună prin zonă. Şi nu e vorba doar despre vulpi. „Sunt tot felul de animale care ar putea să creeze probleme, mai ales urşi şi cerbi. Noi, acolo, lângă peşteră, am găsit coarne de cerb, de la boncănitul cerbilor din primăvară, mai spune speologul.

Dacă toate aceste argumente v-au convins să solicitaţi compania unui speolog ca să pătrundeţi în adâncurile peşterii, este bine să ştiţi ce alte podoabe a mai făurit natura în cavitatea calcaroasă, căci spectaculoasele anemolite nu sunt singurele bijuterii ale Peşterii Dobreşti.

„Are multe meandre, ocolişuri, curbe, create datorită curgerii râului subteran care, acum, nu mai există, dar de puţin timp, pentru că galeriile sunt încă umede – s-ar putea ca în adâncuri să curgă în continuare. Peştera este plină de stilolite. Stilolitele sunt stalactite-macaroane. În Peştera Dobreşti nu există coloane, doar stalactite şi stalagmite, diverse voaluri, draperii, umbrele, piele de jaguar, piele de leopard, lapte de stâncă. Este foarte frumos confecţionată, raportat la peşterile din Piatra Craiului, care nu sunt la fel de împodobite precum cele din Apuseni, din cauza calcarului nou, format în Neozoic, mai spune Gabriel Cazan.

Capul de zimbru făurit în adâncuri

Paradoxal, deşi e cunoscută drept Peştera Vulpilor, simbolul ei este un cap de zimbru, dar unul aparte. „Este vorba de o stalagmită micuţă, sub forma unui cap de zimbru – căci natura este cel mai iscusit sculptor – pe care noi l-am definit ca fiind însemnul peşterii, povesteşte Gabriel Cazan.

Capul de zimbru din Peştera Vulpilor Foto: Gabriel Cazan

Peştera Vulpilor, locul secret al celor mai mari anemolite din ţară
Peştera Vulpilor, locul secret al celor mai mari anemolite din ţară

Includerea acestui obiectiv speologic pe harta peşterilor din România i se datorează unui renumit speolog român din zona Argeşului. „Ea a fost descoperită de Constantin Dobrescu, unul dintre cei mai mari speologi pe care i-a avut Argeşul, cel care a descoperit peste 2.000 de peşteri. Desigur, ea era cunoscută de către localnici, dar pe hartă a fost pusă după 1970, mai spune Gabriel Cazan. Peştera Vulpilor e doar una dintre multele caverne ale spectaculoasei zone. În fruntea listei este, desigur, Peştera Dâmbovicioara, uşor accesibilă turiştilor, situată chiar în vecinătatea şoselei care străbate Cheile Dâmbovicioarei, în apropierea căreia, la aproximativ 500 de metri în amonte, se află Cascada Dâmbovicioara. Mai trebuie menţionate Peştera Lupului, Grota Dracilor, Cerdacul şi Peştera Stanciului, Peştera Labirintului, Gura Defileului, Dealul Pleşei – lista este lungă.

CIFRĂ

386 de metri este lungimea Peşterii Dobreşti.

Monumentalele Chei ale Dâmbovicioarei

Dincolo de toate acestea, Cheile Dâmbovicioarei sunt un obiectiv turistic în sine. Întregul sector de chei măsoară peste opt kilometri şi are aspectul unui canion, însă cheile propriu-zise ale Dâmbovicioarei au aproximativ doi kilometri – porţiunea săpată în calcarul dintre depresiunile Dâmbovicioara şi Podul Dâmboviţei. O privelişte monumentală, graţie pereţilor verticali înalţi de până la 200 de metri sau chiar mai mult, ori înclinaţi peste drum şi peste albie.

Cheile Dambovicioarei Foto:turismdambovicioara.ro

Peştera Vulpilor, locul secret al celor mai mari anemolite din ţară
Peştera Vulpilor, locul secret al celor mai mari anemolite din ţară

Peisajele de deasupra sunt şi ele de vis. Pentru cei care vor să ia la pas zona montană, ca să se bucure de privelişti de la altitudine, este recomandat traseul montan ce pleacă din centrul localităţii: Dâmbovicioara – Ciocanu – Piatra Galbenă – Valea Seacă a Pietrelor – Vlădușca, marcat cu simbolul cruce albastră, ce poate fi parcurs în 5-6 ore, doar pe timp de vară.

 Pestera Dambovicioara Foto:CJ Argeş

Peştera Vulpilor, locul secret al celor mai mari anemolite din ţară
Peştera Vulpilor, locul secret al celor mai mari anemolite din ţară

Toate acestea nu pot fi vizitate într-o singură zi, aşa că trebuie luată în calcul şi cazarea la una dintre zecile de pensiuni din zonă. Tarifele pornesc de la 150 de lei/cameră/noapte şi pot ajunge până la 500 de lei, iar o pensiune pentru un grup mai mare poate fi rezervată cu 1.800 de lei/noapte.

Vă recomandăm să mai citiţi:

 Adevărul depre Peşterile de la Piscul Negru: „Pur şi simplu te poţi îneca”

 Peşterile magice din Piatra Craiului unde intri târâş printr-o deschidere de un sfert de metru

 

Piteşti



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite