Capra-Bâlea, tunelul din România situat la cea mai mare altitudine, prin care poţi trece doar patru luni pe an
0
Tunelul Capra - Bâlea Lac, cunoscut şi sub numele de Pasul Bâlea, este una dintre atracţiile Transfăgărăşanului, spectaculosul drum al României, închis de o săptămână. Până la el şi dincolo de el, peisajul e superb. Paradoxul e că şi vremea e frumoasă, dar accesul este interzis pentru că, teoretic, ar fi urâtă.
Imensul tunel (887 m) care uneşte vechile regiuni Ţara Românească şi Transilvania străbate creasta Făgăraşului între vârfurile Paltinul (2398 m) şi Iezerul Caprei (2417 m) pe sub muntele Paltinul, între cotele 2.025 şi 2.042 metri şi leagă rutier văile glaciare Bâlea (Sibiu) – Capra (Argeş) e unul dintre simbolurile Transfăgărăşanului.
Construcţia sa a început în 1972, iar străpungerea muntelui s-a făcut în toamna anului 1973. Peste 40.000 de metri cubi de rocă au fost excavaţi cu ajutorul a sute de oameni, majoritatea militari (dar, potrivit unor surse şi deţinuţi din închisorile comuniste), pentru ca un an mai târziu, în 1974, să aibă loc şi inaugurarea. A rămas şi astăzi un monument de arhitectură, fiind lucrarea românească de artă rutieră situată la cea mai mare altitudine.
„Vremea e superbă, peisajul, la fel, dar ei îl ţin închis"
Simpla traversare a tunelului e un obiectiv în sine pentru cei care pornesc pe Transfăgărăşan. Numai că opt luni din an, tunelul stă închis.
Captură video CJ Argeş
"Tunelul este deschis între 15 iulie şi 31 octombrie, deşi sunt ani în care poate fi deschis chiar la 1 iunie şi închis, cum este şi anul acesta, chiar şi la 15-20 noiembrie. Când se ia hotărârea de a închide circulaţia pe Transfăgărăşan la cele două capete ale tunelului se sudează porţi metalice, fiind posibil doar traficul pietonal", explică, pentru "Adevărul", salvamontistul Cristian Toma, - Sef serviciu adminitrativ-financiar şi resurse umane Salvamont Argeş.
Măsura a fost adoptată de către Comisia de Revizuire Specială din cadrul CNAIR conform normativului privind circulaţia rutieră pe drumurile montane, DN 7C şi DN 67C ”ind AND 615-2020” care prevede oprirea circulaţiei pe Transfăgărăşan.
"Vremea e superbă, peisajul, la fel, dar ei îl ţin închis, cum ţin închis şi cel mai spectaculos tronson al celebrei şosele a României. Ieri (vineri, 5 noiembrie), spre exemplu, au fost şi 15 grade Celsius. N-a nins nici măcar o dată de când au blocat accesul, dar măsura e «justificată» de ei, paradoxal de vremea rea", a declarat, sâmbătă, pentru "Adevărul", omul de afaceri Dumitru Grecu.
„E bătaie de joc"
Omul de afaceri (ale cărui business-uri sunt însă în afara tronsonului închis) spune că măsura loveşte în plin în peste 100 de hotelieri. „Nu doar că trebuia lăsat deschis săptămâna aceasta, dar, cred că se putea şi săptămâna viitoare. În mod normal, până la 1 decembrie, orice zăpadă care pică este o zăpadă care se duce de la sine. Nu închizi drumul pentru că... poate ninge. E bătaie de joc. Poţi să-l închizi între data de... şi data de..., două zile, trei zile, cât e nevoie, apoi îl redeschizi dacă vremea e frumoasă, fără eforturi, în condiţiile în care au două puncte de lucru, de o parte şi de alta a terminalelor porţiunii pe cate Transfăgărăşanul e închis, respectiv la Bâlea Cascadă şi la Piscul Negru, salariaţi care sunt plătiţi oricum", mai spune omul de afaceri.
Dumitru Grecu este unul dintre reprezentanţii mediului de afaceri consultaţi la discuţiile din luna mai a acestui an, purtate - fără efect - de CNAIR cu autorităţile şi operatorii economici, pentru identificarea unor soluţii ca drumul să fie deschis mai multe luni din an.
Recordurile deţinute de tunelul Capra-Bâlea
Potrivit Consiliului Judeţean Argeş, Tunelul Capra-Bâlea deţine următoarele recorduri:
- este cel mai lung tunel din România (887 m)
- este lucrarea de artă rutieră situată la cea mai mare altitudine din România
- străbate creasta Făgăraşului între vârfurile Paltinul (2398 m) şi Iezerul Caprei (2417 m) pe sub muntele Paltinul, între cotele 2.025 şi 2.042 metri
- pentru realizarea lui au fost excavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă, o cantitate imensă, mai mare decât cea extrasă din celelalte traversări.
"De aproximativ cinci ani de zile tunelul este şi iluminat. Nu este aerisit şi nu are căi de evacuare în situaţii de urgenţă. Vara, când este trafic intens şi se staţionează foarte mult cu autoturismele în tunel se acumulează gaze, fiind pericol de explozie sau incendiu", mai precizează, pentru "Adevărul", Cristian Toma.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Transfăgărăşanul, închis circulaţiei rutiere. Până unde se mai poate şofa
Revolta hotelierilor de pe Transfăgărăşan: „Cei de pe Transalpina au deschis, noi stăm ca fraierii”
Se încarcă comentariile...
