Invitaţie pe muntele Ceahlău, „stăpânul furtunilor, care de mii de ani vede în toate serile cel din urmă asfinţitul“

Serviciul Salvamont Neamţ s-a pregătit pentru sosirea turiştilor pe munte. Toate traseele ce duc spre culmi sunt practicabile.

„De nalt ce era muntele acela, s-ar fi zis că a lui creastă aurită atinge bolta cerului şi că toţi ceilalţi se umilesc înaintea lui: era bătrânul Ceahlău, stăpânul furtunilor, care de mii de ani vede în toate serile cel din urmă asfinţitul soarelui“. 

Aşa descria scriitorul Nicolae Gane, în „Duduca Bălaşa“, Olimpul românilor sau Kogaionul, după cum i se mai spune muntelui care străjuieşte ţinutul Neamţului. 

La fel ca şi-n alţi ani, cei care se ocupă de asigurarea condiţiilor pentru turism sau protejarea zonei, Salvamont şi Direcţia de Administrare a Parcului Naţional Ceahlău, s-au pregătit ca totul să fie în regulă după trecerea iernii. 

Numai că, în 2020, drumeţiile spre crestele Ceahlăului se vor face în condiţiile dictate de epidemia de coronavirus, depinzând în mare măsură de turişti să nu apară vreun focar de infecţie prin locurile pe unde vor trece: hoteluri, cabane, pensiuni, mănăstiri şi zone de campare. 

Aşadar, în „prima linie a frontului“ se vor afla cei de la Serviciul Salvamont Neamţ, al cărui şef, Raul Papalicef, nu era de acord cu „relaxarea“ de după 15 mai, fiind neîncrezător că turiştii vor respecta regulile impuse. 

Dincolo de asta, salvatorii montani sunt pregătiţi pentru ce va fi să fie, una dintre ultimele lor activităţi

terminându-se de câteva zile. Astăzi (13 mai - n.r.), prin montarea panourilor au fost finalizate lucrările pe cele opt trasee practicabile din Masivul Ceahlău. 

Lucrările, care au durat o lună şi jumătate, au constat în degajarea arborilor căzuţi în număr foarte mare pe toate traseele, asigurarea zonelor periculoase, refacerea indicatoarelor şi a panourilor cu datele tehnice ale traseelor“, se arată într-un comunicat Salvamont Neamţ.

Teste negative la toţi salvamontiştii şi turişti iresponsabili

Turiştii veniţi la Cabana Dochia pe 16 mai, nu au respectat regulile de distanţare. FOTO: mesagerul.ro

 La ora actuală mai există două trasee care sunt în lucru şi pe care se vor executa marăcri integrale, montări de stâlpi şi indicatoare. Unul dintre ele este Taşca - Neagra - Poiana de la Fagii Rari - Vârful Nera - Poiana Văratec - Poiana Maicilor - Ocolaşul Mic - Cabana Dochia, iar celălalt Staţiunea Durău - Piciorul lui Bucur - Piciorul Şchiop - Curmătura la Scaune - Pasul Blaj - Muntele Ficheşului - CheileCupaşului - Cheile Bicazului. Trebuie spus că cele două poteci alpine la care se mai lucrează sunt mai puţin circulate. 

În aşteptarea turiştilor, care deja şi-au făcut simţită prezenţa pe potecile Ceahlăului, tot personalul Salvamont a fost testat, rezultatele fiind negative. 

„Avem datoria morală să fim perfect sănătoşi când interacţionăm cu cei care solicită serviciile noastre. Testele se vor repeta periodic, atât timp cât posibilitatea de transmitere a virusului este situată la cote de alerte. Am scris numele pe fiecare şi le-am sigilat. În momentul în care vine cineva din concediu, de exemplu, va fi retestat“, a declarat Raul Papalicef. 

Cele anticipate de şeful salvatorilor montani în privinţa „drumeţilor“ de pe munte, avea să se adeverească în primul week-end de relaxare - 15 17 mai. Sâmbătă, pe Ceahlău au fost aproximativ 200 de turişti şi nici vorbă de distanţare socială sau reguli respectate. 

„Din cinci persoane întrebate, dacă spun doi că au greşit că n-au respectat regula grupului de trei. Românul s-a relaxat total şi nu mai  respectă nimic, condiţii în care mi-e teamă că vor exploda cazurile în următoarele 10 zile. Am ajuns în faza în care fiecare se protejează atât cât este de responsabil. Depinde de fiecare dintre ei dacă, în următoarea perioadă, vor apărea cazuri de coronavirus în comuna Ceahlău şi în Staţiunea Durău, unde până acum n-a fost nicio persoană infectată“, declara, pentru mesagerul.ro, Raul Papalicef. 

De exemplua, la Cabana Dochia, care este închisă, turiştii s-au aşezat la mesele de pe terasă, au luat masa împreună şi n-au păstrat niciun fel de distanţă.

Traseul 5 din Ceahlău: Staţiunea Durău - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea

Samvamontişti montând panouri şi indicatoare pe trasee. FOTO: salvamontneamt

Trecând peste aceste situaţii, pentru pasionaţii de munte propunem un traseu de relaxare destul de accesibil pe Ceahlău, care duce la unul din locurile cele mai vizitate - Cascada Duruitoarea. 

Pentru cei care vin cu maşinile, trebuie spus că trebuie evitat drumul naţional de la Bicaz spre Poiana Largului, pe malul lacului de acumulare, pentru că el închis circulaţiei, deoarece se execută lucrări de modernizare. Traseul de urmat este cel pe la Humuleşti (lângă Târgu Neamţ) - Vânători Neamţ - Pipirig - Poina Largului (viaduct) - Ceahlău - Durău (la poalele muntelui). 

S-ar mai putea folosi Drumul Axial, de la Izvorul Muntelui (lângă Bicaz) - Durău, dar nu este deloc indicat pentru că şi la el se lucrează şi e posibil să fie porţiuni impracticabile. Aşadar, pentru

turistul ajuns în staţiunea Durău cazarea nu este o problemă, dar este bine de dat un telefon înainte la hoteluri şi pensiuni, pentru a vedea dacă sunt deschise. 

Odată rezolvată cazarea, o drumeţie uşoară este cea urmând Traseul 5 din Ceahlău: Staţiunea Durău - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea, urmărind marcajul „cruce roşie“, la căderea de apă ajungându-se în maxim 2 ore de mers lejer. 

Trebuie spus că poteca montană de la cascadă continuă prin Poliţa Ariniş şi Piciorul Şchiop pînă la Cabana Dochia, pe creasta muntelui, dar această porţiune este extrem de dificilă, care întrebuinţează maxim turistul.

Revenind la traseul propus, din staţiune se traversează pârâul Nicanului şi după vreun sfert de oră se ajunge în DJ 155F - Drumul Axial şi se intră iar în pădure. Urmează o porţiune mai grea, în pantă,

printre blocuri de stâncă, iar după circa o oră în faţă apare Poiana Viezuri, la 1.189 de metri altitudine. 

Drumul spre Duruitoarea traversează câteva luminişuri uri, apoi continuă prin pădure, poteca fiind mărginită pe stânga de blocurile de stâncă desprinse din abrupturile de piatră ale vârfului Toaca şi Pietrei Ciobanului.

Numele cascadei vine de la „duruitul“ apei

Şi deodată apare în faţă una din bijuteriile Ceahlăului - Cascada Duruitoarea. Situată la 1.218 metri altitudine, este formată din două trepte despărţite de un prag săpat în stâncă. Zgomotul ei ce se aude

din depărtare ca un „duruit“ de unde şi numele dat. 

Lângă cascadă este un loc cu mese şi bănci, pentru popas, o gustare şi pentru a admira căderea de apă formată pe pârâul Rupturi, ce izvorăşte de pe creasta muntelui şi care mai adună câţiva mici afluenţi. Din păcate, în această perioadă, din cauza secetei, debitul este  scăzut, la fel şi „duruitul“. 

Cascada e monument al naturii cu regim de arie protejată de interes naţional - rezervaţie de tip peisagistic. Rezervaţia are o suprafaţă de un hectar, la 1.250 m altitudine şi este formată pe valea Pârâului Rupturii, între abrupturile coborâte dinspre Piatra Ciobanului (est) şi Piciorul Şchiop (vest). 

Căderea de apă măsoară aproape 25 m şi este despărţită de un prag în două părţi distincte. Pragul superior are aproximativ 20 de metri, la baza lui apa săpând prin eroziune marmite, iar pragul inferior are circa 5 metri, răsfirând apa în evantai peste stâncă. 

Dezagregarea conglomeratelor şi gresiilor datorată fenomenelor de îngheţ - dezgheţ şi avalanşelor a dus la detaşarea din pereţii verticali a unor coloane, turnuri şi la adâncirea jgheaburilor precum şi la formarea de săritori şi cascade. 

Alimentarea cu apă a pârâului se face în principal din izvorul Fântâna Rece situat spre platoul alpin, care este singurul care alimentează cascada permanent. Accesul la Cascada Duruitoarea se mai face şi prin alte două trasee: Cabana Fântânele - Poiana Viezuri (marcaj triunghi galben) şi Durău - Pârâul Rupturi - cascadă (marcaj cruce albastră). 

Întorşi în Durău, turiştii pot vizita mănăstirea seculară din staţiune, a cărui pictură în ceară a fost

realizată de studenţi şi absolvenţi ai Academiei de Arte Frumoase din Iaşi, sub îndrumarea lui Nicolae Tonitza.