Fraudă de proporţii la o postliceală sanitară. Testele la examenul de atestare erau completate de examinatori, elevii neştiind nici ce este banala constipaţie

Pedepsele aplicate de magistraţi au fost modice. FOTO: Adevarul

Frauda de proporţii a fost descoperită la Şcoala Postliceală Sanitară din Piatra Neamţ. Au fost judecaţi 98 de foşti elevi, profesori şi medici. Niciunul dintre acuzaţi n-a fost condamnat la pedepse cu executare. Absolvenţilor le-au fost anulate diplomele.

Procesele în cazul unei fraude de la fosta Şcoală Postliceală Sanitară din Piatra Neamţ încă mai sunt pe rolul unor instanţe, deşi pe latura penală au fost dispuse sentinţe definitive. 

În acest caz au fost nu mai puţin de 96 de acuzaţi, foşti elevi, profesori, printre ei şi medici, care şi-au unit „eforturile“ pentru ca absolvenţii să ia note de trecere la axamenul care le atesta calitatea de asistent medical. 

Condamnările aplicate au fost cu suspendare, s-au au constat în amenzi penale cuprinse între 1.000 şi 5.000 de lei, iar lucrările elevilor în culpă au fost anulate de instanţă. 

Ultima sentinţă a fost aplicată la Tribunalul Neamţ pe 18 decembrie 2019, când s-a certificat că opt cursanţi au făcut şcoala degeaba.

„În temeiul art. 25 alin. 3 raportat la art. 397 alin. 3 Cod procedură penală, dispune anularea următoarelor înscrisuri (lucrări tip test grilă), după cum urmează: lucrarea aflată la fila 65 vol.

7,  lucrarea la f. 103 vol. 7, lucrarea la f. 120 vol. 7,  lucrarea la f. 118 vol. 7, lucrarea la f. 156 vol. 7, lucrarea la f. 166 vol. 7, lucrarea la f. 179 vol. 7 şi lucrarea la f. 234“, conform instanţei, sentinţa nefiind definitivă. 

În acest caz au fost acuzaţii de cumpărare de influenţă, dare şi luare de mită, abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale şi trafic de influenţă. 

Conform actelor de urmărire penală, neregulile plecau încă de intrarea în şcoală şi se termina la finele

studiilor, cu măsluirea examenului de certificare a promoţiei 2010 - 2013. 

În mod normal, taxa legal instituită era de 170 de lei, iar diferenţa până la 1.000 de lei însemna cumpărarea indulgenţei profesorilor examinatori.

Teze completate de profesorii examinatori

Ancheta a mai arătat că, pentru unii, cursurile din cei trei ani au fost opţionale, netrecând de prea multe ori pe la şcoală, fiind plecaţi în străinătate. Pentru alţi candidaţi, secretara unităţii le-a procurat

proiectele de absolvire, pe care le avea de la promoţiile anterioare.

Ca orice examen şi cel de la postliceala sanitară era monitorizat audio şi video, iar la studierea înregistrărilor anchetatorii au constatat cum se lucra pentru măsluirea tezelor. 

Examinatorii aveau mai multe pixuri, stabileau care este mai aproape de culoarea cu care s-a scris teza şi treceau la „treabă“. În testele grilă erau întrebări care aveau unul, două sau chiar trei răspunsuri corecte, iar corectorii au completat tot ce trebuia pentru note cât mai mari. 

Unii care s-au lăsat cumpăraţi au rămas uimiţi de neştiinţa candidaţilor, catalogând promoţia 2013 ca

fiind cea mai slabă din istoria şcolii. Din actele de urmărire penală a reieşit că parte din medici au fost stupefiaţi de „candoarea“ viitorilor asistenţi. 

Într-o discuţie dintre doi doctor, unul îi relata colegului că la proba orală a vrut să scoată tot ce se poate de la un candidat, dar acesta nu a ştiut nimic. 

„La sfîrşit l-am întrebat ce înseamnă constipaţie şi nu a putut să-mi răspundă“, se arata în rechizitoriul procurorilor.

Examinatorii şi unghiul mort al camerelor video

Tot după vizionarea înregistrărilor s-a constatat că secretarul şcolii a mers prin sălile în care se corectau lucrările şi a solicitat membrilor comisiilor să-şi încalce atribuţiile. 

S-a mers până acolo încât tezele au fost puse în lumină, pentru a se identifica numele candidatului. Acolo unde această măsură nu a dat roade, testele au fost desfăcute, iar după ce s-a aflat numele, au fost relipite. 

Mai greu a fost în sălile unde nu toţi examinatorii erau cumpăraţi. În una din încăperi erau doi medici

nedispuşi să se "vîndă", iar cel de-al treilea a compleat lucrările slabe numai atunci când ceilalţi nu erau atenţi, ori erau ieşiţi. 

În alt caz, o examinatoare dispusă să „ajute“ folosea, atunci cînd vigilenţa colegilor scădea, un instrument de scris pe care-l scotea din decolteu. 

În alte săli, unghiul camerei de filmat a fost poziţionat ca să nu permită focalizarea pe corectarea lucrărilor. 

Urmărirea penală a concluzionat că parte din membrii comisiilor de certificare au avut o preocupare

constantă de a mări notele, prin adăugarea de răspunsuri corecte pe teze jenante. 

La examenul din 2013 au fost un număr de 212 candidaţi, la proba orală trecând toţi, iar la scris şapte au picat, nereuşind să ia minim nota 5. 

În acest caz a fost dispusă o expertiză grafologică, stabilindu-se că din totalul de 212 de teze, 113 prezentau modificări ale substanţei cu care s-a scris, dar nu s-a putut stabili dacă au făcut menţiuni pe foaie una, sau două persoane.