Cum s-a făcut colectivizarea în Neamţ: revoltă la Bârgăoani, gropi comune la Dealul Mărului pentru ţăranii "neascultători"

Ca şi în alte judeţe din ţară, colectivizarea a fost însoţită de o campanie de represalii împotriva ţăranilor care se opuneau noii orânduiri. Zona montană a judeţului a scăpat mai uşor, dar ţăranii din comunele de şes au avut de suferit de pe urma colectivizării.

Suferinţele îndurate de ţărani în timpul colectivizării sunt prezentate pe larg de Cicerone Ioniţoiu în lucrarea „Reprimarea răscoalelor ţărăneşti“. Istoricul aminteşte şi episoadele sângeroase petrecute şi în judeţul Neamţ, unul din acestea fiind revolta ţăranilor de la Bârgăoani. 

„O comună răsărita, cu oameni gospodari crescuţi în religia romano-catolică din regiune, ajunsese sub conducerea unui Şultea Vasile, soldat căzut prizonier, venit cu Divizia trădătoare condusă de Nicolae Cambrea. Acest neisprăvit, ajuns membru de partid, a trecut la nenorocirea consătenilor, hotărând cu cei de la <raion> din Piatra Neamţ, să înfiinţeze colectivul în comună pe 25 iunie 1950“, relatează autorul lucrării. 

Pentru acea zi, primarul a adus activişti de partid din judeţ şi o formaţie artistică de la Piatra Neamţ. De asemenea, a hotărât să scoată covoarele şi băncile din biserica romano-catolică pentru a înfrumuseţa adunarea.

„Când oamenii lui Şultea s-au dus la biserică, oamenii tocmai ieşeau de la Sfânta Slujbă. Evenimentul se petrecea tocmai când începuse şi marea teroare asupra bisericii romano-catolice (…). În faţa încercării de a intra cu forţa în biserică, credincioşii au început sa-i huiduiască şi să arunce cu pietre în ei, îndreptându-se spre maşinile venite cu activiştii din Piatra Neamţ. Atunci, înaintea colhoznicilor, a apărut miliţianul Scorocârfa, care a început să tragă cu pistolul“

Arestări de la 1, la 4 dimineaţa

Două camioane cu ostaşi venite la faţa locului, s-au retras văzând furia mulţimii, mai spune istoricul în lucrarea sa. 

„Ţăranul Gherghelaş Gheorghe a tăiat firele telefonice. După vreo două săptămâni a sosit armată multă, a înconjurat satul, fără ca cineva să mai poată ieşi şi între 1 si 4 dimineaţa au trecut la arestări cu securitatea. Torturaţi la Roman de Davidovici şi Szgal, li s-a înscenat un proces şi prin Sent. nr.662/2-08-1950 a T.M. Iasi au fost condamnaţi următorii:

- Darie Gheorghe, ţăran fruntaş al satului, care nici nu fusese în sat, bătut până a recunoscut fapte ireale, a fost condamnat la 10ani.

- Gherghelaş Gheorghe, reuşind să scape a fost condamnat 11 ani şi arestat prin trădarea unui consătean, Minac, dintr-o mină unde se aranjase, a trecut prin lagărele de exterminare.

- Gherghelaş Niţa, soţia, după tortura îndurată ca să-şi denunţe soţul, a primit 6 ani şi 6 luni. După eliberare, a fost găsită moartă pe câmp, în putrefacţie.

- Ionuşel Petru, condamnat la 10 ani, Budău Leon, la 8 ani, Pascaru Mihai, 3 ani, Pascaru Ianos-Ferdinand, la 1 an şi 6 luni, Arvu Vasile, la 1 an şi două luni“, se mai arată în documentarea istorică, unde se vorbeşte de un total de 40 de ţărani care au trecut prin chinurile anchetei.

Gropi commune pentru ţăranii „neascultători“

Un alt episod relatat în lucrarea „Reprimarea răscoalelor ţărăneşti“ face referire la arestarea şi asasinarea ţăranilor „neascultători“. 

„Zbirii securităţii, Poppig Ianos (Suceava ), Blehan Octavian (Iaşi), Karl Segal (Roman), Fuchs Iani (Fălticeni, Rukenstein (Botoşani), după asasinarea în beciurile securităţii pentru care trebuiau să încheie procese verbale false, când au primit dispoziţia să <ajute> la urgentarea colectivizării, au trecut la arestarea ţăranilor <neascultători>, ducerea lor noaptea în păduri şi asasinarea, urmând sa fie acoperiţi cu pământ în gropi comune“.

O astfel de groapă comună a fost descoperită la Dealul Mărului, situat pe şoseaua Roman - Vaslui. 

„Pe lângă oasele neidentificate şi resturi vestimentare se găseau şi două monezi cu valoare de 5 lei şi data emisiei 1948. Aceasta dovedea că nu erau din timpul războiului, ci din epoca la care ne referim. Procesul verbal de deshumare a fost semnat de 8 persoane, printre care ing. Ioan Roşca, fostul deţinut politic Nicolae Popa şi alţii din Piatra Neamţ, datat 3 nov.1990. Istoricul Livia Dandara s-a alăturat grupului, sfătuind cum să se facă săpaturile pentru a se descoperi cât mai multe indicii ajutorării depistării lugubrei descoperiri, având o contribuţie majoră“

O altă groapă comună a fost descoprită pe Dealul Balaurului, unde au avut loc mai multe execuţii, şi se pare că au fost asasinaţi ţărani răsculaţi din comunele Butea sau Băceşti din jurul Romanului.

Pe aceeaşi temă: 

VIDEO Colectivizarea în Vrancea s-a făcut cu puşca şi ciomagul. Sute de ţărani au îndurat ani grei de temniţă pentru că s-au opus să-şi dea pământul la CAP

Povestea tragică a unui orfan din timpul colectivizării: “Mama a fost aruncată într-o râpă, dricul carului a trecut peste tata”