Cicloturism în Ţinutul Zimbrilor. În şa prin sate monastice, pe la mănăstiri şi pe poteci din codri seculari

Cicloturism în Ţinutul Zimbrilor. În şa prin sate monastice, pe la mănăstiri şi pe poteci din codri seculari

Frumuseţile Neamţului, admirate din şaua bicicletei FOTO ViziteazăNeamţ.ro

De câţiva ani, cicloturismul atrage din ce în ce mai mulţi adepţi, iar una dintre zonele unde sunt amenajate trasee este Ţinutul Zimbrilor din judeţul Neamţ.

 
Din punct de vedere turistic, când te referi la ţinutul străjuit de Ceahlău, gândul te poartă la masivul pomenit, la defileul Cheile Bicazului, la marele baraj de pe Bistriţa, la Cetatea Neamţ, la casa memorială a lui Nică a lui Ştefan Apetrei, Zimbrăria „Dragoş Vodă“, nenumărate alte muzee, zona Piatra Neamţ, staţiuni, sau mănăstirile din Munţii Stânişoarei, secularele Neamţ, Secu, Sihăstria, Sihla, Agapia şi Văratec. 
 
Cei care vor să uite de rutina cotidiană timp de câteva zile pot alege şi altceva decât un sejur la volanul maşinii, împreună cu familia, sau cu autocarul, cu opriri preţ de un ceas ori două la aceste obiective. Iar de ceva vreme, nu puţini sunt turiştii care, deşi vin în zonă cu mijloace auto, le abandonează temporar. 
 
Preferă să urmeze itinerarii pe bicicletă, unele presupunând rute pitoreşti, prin sate, pe poteci din codri sau drumuri forestiere. De câţiva ani, unul dintre obiectivele Asociaţiei Ţinutul Zimbrului, zonă care se suprapune peste arealul Parcului Natural Vânători Neamţ, este diversificarea şi dezvoltarea modurilor de petrecere a timpului liber, deoarece destinaţia ecoturistică este recunoscută la nivel naţional şi internaţional. 
 
Au fost puse la cale, alături de parteneri, drumeţii tematice, plimbări cu bicicleta şi alte activităţi pentru exploatarea patrimoniul cultural, natural, spiritual sau manifestări de promovare a valorilor locale. Prin codrii Neamţului trăiesc acum circa 50 de exemplare de zimbri şi se pregătesc şi alte eliberări de către specialiştii Administraţiei Parcului Vânători, o structură a Regiei Romsilva. Nu puţine au fost cazurile când turiştii s-au întâlnit cu impunătoarele mamifere sălbatice în diverse locuri. 
 

Clasic şi pe GPS 

Pentru iubitorii mersului pe bicicletă, în Ţinutul Zimbrului au fost marcate cinci trasee de diferite distanţe şi dificultăţi. Cel mai scurt, de 15,4 kilometri, este Târgu Neamţ - Monumentul Vânătorilor de Munte - Staţiunea Oglinzi - Lunca (sat unde se află un izvor de slatină vechi de circa 8.000 de ani, folosit şi în prezent) - Târgu Neamţ. 
 
O distanţă de 24,5 kilometri are ruta Târgu Neamţ - Monumentul Vânătorilor de Munte - Cetatea Neamţ - Izvorul de Slatină - Nemţişor - Lunca - Târgu Neamţ, iar pe circa 38,6 kilometri se întinde circuitul Târgu Neamţ - Lunca - Mănăstirea Dobru - Mănăstirea Agapia - Mănăstirea Văratec. Pe drumul dintre ultimele mănăstiri, în satul Filioara, pot fi admirate ariile protejate Codrii de Aramă şi Pădurea de Argint, neasemuit prezentate în versuri de Mihai Eminescu. 
 
FOTO ProBikeAddiction
 
Cele mai lungi trasee sunt Târgu Neamţ - Lunca - schit Cărbuna - Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă - schit Procov - Leghin - Schit Nifon - Mănăstirea Secu - Mănăstirea Sihla - Mănăstirea Agapia – de 57 kilometri; în timp ce Târgu Neamţ - Lunca - Izvorul de Slatină - Schit Cărbuna - Mănăstirea Neamţ - Schit Procov - Mănăstirea Sihăstria - Mănăstirea Agapia Veche - Mănăstirea Agapia are 62 kilometri.
 
„Traseele au trasate coordonatele GPS şi sunt marcate pe harta ce apare în patru puncte din destinaţie. De asemenea, punctele sunt amenajate şi cu suport pentru biciclete. Acestea sunt doar câteva dintre traseele pe care vrem să le marcăm, astfel încât să poată fi folosite nu doar de localnici, dar şi de cei care ajung la noi în destinaţie să-şi petreacă vacanţa“, a declarat Geanina Fedeleş, preşedintele Asociaţiei Ţinutul Zimbrului. 
 
Activitatea face parte din proiectul „Consolidarea destinaţiei de ecoturism Ţinutul Zimbrului“, finanţat de către Fundaţia Româno-Americană şi Fundaţia pentru Parteneriat, organizaţii care susţin destinaţiile de ecoturism din România să se dezvolte şi să concureze cu regiuni la nivel internaţional.
 
Ţinutul Zimbrului se suprapune peste teritoriul Parcului Natural Vânători Neamţ şi al oraşului Târgu Neamţ şi comunele Agapia, Bălţăteşti, Crăcăoani şi Vânători Neamţ. Microregiunea este certificată ca destinaţie ecoturistică la nivel naţional din anul 2016. În anul 2017, a fost inclusă în Top 100 Destinaţii Sustenabile la nivel mondial, iar începând din anul 2018 este printre primele destinaţii la nivel mondial în ceea ce priveşte natura şi viaţa sălbatică. 
 

Printre codrii din poveste 

În periplul lor, cicloturiştii au trecut pragul Casei memoriale „Alexandru Vlahuţă“, care îl avea adesea oaspete pe Nicolae Grigorescu, cel care a pictat Mănăstirea Agapia, au vizitat Rezervaţia de zimbri „Dragoş Vodă“, vestita Cetate Neamţ, au pedalat şi pe malul Ozanei „cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul“. Apoi, în cale le-au ieşit două rezervaţii. Pădurea de Argint, care se întinde pe 2,5 hectare şi care l-a inspirat pe Eminescu în „Călin, file din poveste“, situată pe partea dreaptă a drumului judeţean ce duce la Mănăstirea Văratec, fie că vii dinspre Agapia, fie pe drumul care se desprinde din DN15, Piatra Neamţ - Târgu Neamţ. 
 
FOTO ProBikeAddiction
 
N-avea cum să nu sară în ochi, datorită coloritului specific al arborilor. Rezervaţia este alcătuită, în mare parte, din mesteceni, a căror vârstă depăşeşte 150 de ani. Numele a fost inspirat de imaginea mistică a razelor de soare la asfinţit, iar unii spun că şi a lunii, care se reflectă în scoarţa albă a mestecenilor. Foarte aproape, la o azvârlitură de băţ, se află Codrii de Aramă, care completează incursiunea în cadrul natural de poveste. 
 
Locul a fost numit astfel după culoarea de foc, arămie, pe care o au toamna frunzele unei varietăţi de stejar. Rezervaţia a fost declarată arie protejată în anul 2000 şi reprezintă o zonă împădurită din comuna Agapia, cu rol de protecţie pentru specii arboricole de gorun secular (Quercus petraea). Alături de bătrânii arbori, pe circa zece hectare, mai sunt inventariate alte aproximativ 300 de specii de plante. 
Itinerariile străbătute pe bicicletă de către participanţi – copii, adolescenţi, adulţi, în familie sau pe cont propriu – au însemnat relaxare totală, pentru că nu trebuia stabilită nicio performanţă, nu trebuia ca cineva să se încadreze într-o limită de timp, fiind recomandate opriri în zone cu panorame superbe sau la obiective turistice, fie ele naturale, culturale sau tradiţionale. Pe parcursul traseelor, participanţii au avut prilejul de a se întâlni cu oamenii primitori ai locului. 
 
„Prima ediţie a turei de cicloturism din Ţinutul Zimbrului a fost specială, cu oameni minunaţi. Provocator, încurajator şi interesant în acelaşi timp a fost să integrăm şi doi tineri ciclişti de 11 şi 12 ani în programul celor două zile de pedalat. Am avut parte de ploaie, de soare, de bucurie, de sirop de cătină naturală şi de multă energie bună. Cât să ne ajungă până la următoarea întâlnire cu voi“, ar fi concluzia experienţei pe bicicletă, după cum arată cei de la ProBikeAddiction.
 

Traseul printre zimbri

O experienţă unică le-a fost dat să trăiască în această vară celor din comunitatea ProBikeAddiction, o asociaţie cu sute de membri, înfiinţată în 2013 de Cristian Amăriuţei şi Ioana Amăriuţei Popa, care încurajează mersul pe bicicletă atât ca modalitate recreaţională de petrecere a timpului, cât şi ca o componentă importantă a mobilităţii urbane.
 
Tura de cicloturism în Ţinutul Zimbrului le-a dat posibilitatea să descopere, celor ce nu o făcuseră deja, două obiective unice în Europa, dar şi alte lucruri uimitoare. Arealul este singurul loc din Europa în care există, concomitent, zimbri în libertate, semilibertate şi captivitate. 
   
Peste 50 de exemplare de zimbru hălăduie prin pădurile Neamţului. FOTO PN Vânători
 
„Dacă vom fi norocoşi, ne vom întâlni cu ei, pentru că traseul nostru străbate una dintre porţiunile în care pot fi observaţi în libertate. Sunt peste 50 de exemplare în pădurile din judeţul Neamţ şi ce e şi mai important este că 20 dintre aceştia s-au născut în libertate. Zimbrul este un simbol românesc puternic, înfăţişat pe stema Moldovei, iar noi suntem gata să preluăm din măreţia şi din puterea sa pentru a străbate cu uşurinţă ciclotrasee încărcate de istorie“.  
 
Aşa suna chemarea la tura de ciclism prin Neamţ. Cei care au răspuns invitaţiei au putut admira casele cu arhitectură tradiţională moldovenească, impecabil întreţinute, în câteva aşezări cunoscute, oaze de linişte şi de energie pozitivă. Aşa se face că pedalele i-au dus în satele monastice unde sunt renumitele mănăstiri Văratec şi Agapia, care, prin modul lor de organizare, reprezintă un unicat european. 
 

Spre cel mai tânăr lac de baraj natural din România 

Amatorii de cicloturism, nu puţini prin Piatra Neamţ, dar şi din judeţele învecinate Neamţului, mai ales Iaşi, Bacău şi Vaslui, preferă o tură la final de săptămână în comuna Gârcina, în zona Lacului Cuiejdel, din Munţii Stânişoarei, cel mai tânăr baraj natural din România, care s-a format acum 30 de ani din cauza eroziunii solului, alunecărilor de teren şi a unui cutremur. 
 
De altfel, o iniţiativă a Primăriei Gârcina, prima ediţie a „Gârcina Bike Tour“, pusă în practică pe 26 septembrie 2021, s-a bucurat de un neaşteptat interes. Peste 200 de iubitori ai plimbărilor cu bicicleta în natură au dat curs invitaţiei, parcurgând un traseu până în Poiana Ponor, locul de unde începe drumul spre Lacul Cuiejdel. Durata „expediţiei“ a fost de circa 3 ore, fiind străbătute zone de şosea şi drum forestier, fără porţiuni tehnice deosebite. 
 
„Primăria Gârcina îşi propune în acest fel să pună în evidenţă peisaje din zonă şi cea mai importantă atracţie turistică, Lacul Cuiejdel. Această primă acţiune are menirea de a pune bazele unei reţele de trasee cicloturistice, care ar urma să interconecteze satele comunei Gârcina şi să conecteze municipiul Piatra Neamţ de comuna Gârcina“, a declarat primarul Mihai Gontaru. 
   
Popas în Poiana Ponor, după o tură în zona Lacului Cuiejdel FOTO Primăria Gârcina
 
Şi după atâta „efort“, în Poiana Ponor, participanţii au savurat un „ceaun“ tradiţional moldovenesc făcut din carne şi legume, preparate din lapte, diverse zacuşti, plăcinte, cozonac şi sucuri naturale. Ce a contat mai mult a fost faptul că este aşteptată o a doua ediţie a „Gârcina Bike Tour“, pe un traseu mai lung şi poate mai repede decât toamna anului viitor. 
 
Pentru a ajunge la lac, sunt mai multe variante, dar cea mai facilă este urmând drumul Piatra Neamţ - Gârcina - Cuejdiu, iar de aici un drum forestier extrem de bine întreţinut – merită străbătut în „pasul“ bicicletei, peisajele fiind încântătoare. De câţiva ani, Direcţia Silvică Neamţ, care are în custodie zona protejată, a marcat un traseu care duce la Lacul Cuiejdel. 
 
„Traseul este de dificultate uşoară spre medie. Pentru a evita accidentele sau alte aspecte neplăcute, vă rugăm să nu părăsiţi traseul marcat, să evitaţi malurile lacului, pentru a nu speria păsările care cuibăresc aici, şi să respectaţi regulile scrise pe panourile informative“, este sfatul celor de la Direcţia Silvică. 
 
Pentru a proteja şi conserva rezervaţia naturală, custodele a interzis total pescuitul, nefiind permisă nici camparea, iar de ieşirea la un grătar în acest perimetru nici nu poate fi vorba. Aşa că, cei care pedalează în zonă nu vor fi deranjaţi de manele ascultate la maximum, aşa cum se întâmplă prin alte locuri. Ar mai fi de spus că Lacul Cuiejdel este mai mare decât mult mai celebrul Lac Roşu, iar sălbăticia locului este nespus de încântătoare.
 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările