Apele minerale din România care rivalizau cu cele de la Marienbad, Vichy şi Karlovy Vary. Istoria unor medalii de aur
0
Datorită calităţii certificate prin analize, apele minerale de la staţiunea Bălţăteşti, judeţul Neamţ, au fost premiate la Expoziţia Universală de la Paris şi Bucureşti.
Staţiunea balneoclimaterică Bălţăteşti, judeţul Neamţ, împlineşte anul acesta 210 ani de existenţă, una în care a cunoscut perioade faste şi sau mai puţin faste.
Dincolo de acestea, are o istorie surprinsă în diverse scrieri, fie că e vorba de tratate, sudii şi analize medicale, dat fiind statutul de staţiune, romane, sau monografii.
Într-o astfel de lucrare, „Monografia comunei Bălţăteşti“, scrisă în anul 1967 de notarul Ioan Timofte, este surprins un aspect mai puţin ştiut despre stabilimentul de pe drumul naţional dintre Piatra Neamţ şi Târgu Neamţ.
Este vorba despre decernarea a două medalii de aur apelor
minerale de aici, la Paris, în anul 1900 şi la Bucureşti, în 1906 pentru bogăţia substanţelor minerale şi a valorii terapeutice, dovedite de analize ştiinţifice.
Iar cei care le-au studiat au concluzionat că rivalizau sau chiar le întreceau pe cele de la mult mai renumitele staţiuni Marienbad, Vichy sau Karlovy Vary.
Despre o primă analiză relatează doctorul Dimitrie Cantemir, strănepotul domnitorului moldovean cu acelaşi nume şi proprietarul băilor, care este publicată în lucrarea sa „Băile minerale de la Bălţăteşti“, publicată în 1895:
„Regretatul Doctor Felu în cartea sa despre apele minerale din Moldova şi Muntenia arată că pe
la anul 1830 dr. Cihac şi asistentul său Frantz Humpel au făcut această primă analiză calitativă a apelor sărate de la Bălţăteşti, constatând că ele conţin acrime carbonică, acrime hidroclorică, sodă,
magnesie, calce, potasă, fer şi iod“.
Alta a fost efectuată de Petre Poni, chimist, fizician, pedagog, minerolog şi om politic) în anul 1850,
constatând că în compoziţia chimică a izvoarelor se găsesc însemnate cantităţi de sodiu, clor, magneziu, calciu, fier, potasiu, iod şi brom.
„Pola albă, guturaiul încuibat, reumatismul cronic, pete, picingine, beşicuţe, limbrici, trângi şi felurite patimi nervoase“
Savantul român a reuşit prin lucrările publicate să ducă faima apelor de la Bălţăteşti peste hotare, spunându-se că la staţiune veneau pacienţi din ţară şi din străinătate.
Cea de a treia analiză a fost efectuată de către dr. Steiner în anul 1856 în urma unui „ordin al
Comitetului Sanitar din Moldova“, după cum se arată în „Monografia comunei Bălţăteşti“.
Cu această ocazie s-a constatat că „bolile ce erau combătute cu succes prin întrebuinţarea externă, mai cu seamă băi, sunt: pola albă, guturaiul încuibat, umflătura ghindurilor şi alte boli scrofuloase precum reumatismul cronic, pete, picingine, noduri, beşicuţe, bube, limbrici, trângi şi felurite patimi nervoase“.
Tot medicul Cantemir arată concluziile altui studiu: „Pentru a stabili compoziţiunea şi utilitatea ei, am trimis o cantitate de 30 kilo onoratei Direcţiuni Generale a Serviciului Sanitar cu rugămintea de a o supune analizei chimice“.
Rezultatul venea pe 23 septembrie 1880, reieşind că „sarea de Bălţăteşti are un conţinut terapeutic comparativ cu al marilor staţiuni europene, chiar poate fi introdusă în aparatul Farmacologie ca
înlocuitor a analoage produse străine“. Comparaţia era făcută cu staţiunile Carlsbad, Vichy şi Marienbad.
Apoi, peste trei ani, la staţiunea din judeţul Neamţ sosea prietenul proprietarului, medicul
Samuel Konya, care efectuase în 1881 analiza apelor de la vestita Baden-Baden şi Slănic Moldova.
Toate izvoarele de la Bălţăteşti sunt cercetate, doctorul maghiar afirmând că „sunt cele mai bogate în săruri dintre toate apele omologate de pe continentul european“, de unde şi cotarea pe acelaşi plan cu apele de la Marienbad, Vichy Karlovy Vary sau Vichy.
Analizele, înscrierea şi aur la Expoziţia Universală de la Paris
Şi scria medicul Konia: „Sperăm că o nouă epocă se pregăteşte pentru viitorul nostru economic, când cred că hidrobiologia medicală românească nu va mai fi dată uitării, având dreptul din toate punctele
de vedere de a ne interesa mai mult şi atunci sigur că calităţile apelor noastre vor atrage pe mulţi medici învăţaţi de a le vizita şi studia pentru a se convinge că dacă nu sunt poate superioare celor străine, cel puţin pot în toată siguranţa rivaliza cu ele“.
Toate aceste certificări ale apelor de la Bălţăteşti au determinat forurile ţării să le înscrie în competiţia cu cele ale unor staţiuni renumite pe plan european.
Şi aşa se face că în pavilionul României de la Expoziţia Universală de la Paris (15 aprilie - 12 noiembrie 1900), pe lângă diverse produse reprezentative au fost eşantioane ale apelor de la Bălţăteşti, însoţite de buletine de analize. Iar juriul a decis acordarea unei medalii de aur.
Peste şase ani, la Bucureşti s-a organizat o expoziţie naţională cu participare internaţională, pentru că se împlineau 40 de ani de domnie a regelui Carol I, 25 de ani de la proclamarea Regatului şi 1.800 de
ani de la cucerirea Daciei de către romani. În cadrul acesteia, apele minerale din localitatea din Neamţ şi rezultatele tratamentelor au fost prezentate, obţinând tot medalia de aur.
Faima căpătată de staţiune a făcut ca ea să fie preferată de protipendata vremurilor, fie că vorbim de
anii de dinainte sau de după prima conflagraţie mondială, ori de mici sau mari oameni de afaceri.
Asta ăi pentru că doctorul Cantemir a făcut numeroase investiţii pentru captarea izvoarelor, vile, restaurante, cazinou, farmacie, un parc şi o grădină cu flori şi arbuşti ornamentali. Tot aici se
petrece acţiunea din romanul „Adela“, a lui Garabet Ibrăileanu.
În prezent, staţiunea poartă numele faimosului proprietar, Dimitrie Cantemir, iar din 1993 a fost dată de Consiliul Judeţean Neamţ în administrarea Ministerului Apărării, la tratament putând merge cadre
din Apărare, Poliţie, SRI, dar şi cetăţeni obişnuiţi.
Se încarcă comentariile...
