Îngrijorător! Resursele esenţiale de apă potabilă ale României sunt poluate cu microplastic

Lacul de acumulare Bâtca Doamnei, una din sursele de apă potabilă a oraşului Piatra Neamţ FOTO Dan Sofronia

Concluzia primului raport naţional privind poluarea cu microplastic a principalelor resurse de apă dulce ale României este de natură să stârnească îngrijorare

Concluzie îngrijorătoare a unui prim prim raport naţional de acest fel este că principalele ape dulci din România sunt poluate cu microplastic. Studiul respectiv a fost realizat şi lansat pe 22 martie, cu ocazia Zilei Mondiale a Apelor, de Asociaţia Act for Tomorrow şi British Embassy Bucharest, care a finanţat proiectul. 

Raportul intitulat Cartografierea Microplasticului în Apele din România a avut ca scop identificarea particulelor de microplastic în principalele surse de apă dulce din România şi realizat prin analiza calitativă a 21 de probe de pe întreg teritoriul ţării. 

Analizele au fost realizate de către specialişti în domeniu, în laboratoarele Institutului Naţional pentru Fizica Laserilor, Plasmei şi Radiaţiei, Bucureşti, Măgurele (INFLPR) - National Institute for Laser, Plasma & Radiation Physics, iar metodologia şi interpretarea rezultatelor a fost realizată cu sprijinul partenerilor de la Asociatia Ingmed Piteşti. 

Eşantioanele au fost colectate din următoarele râuri şi lacuri: Argeş - Vidraru şi Olteniţa; Bistriţa - Neamţ; Dâmboviţa - Bucureşti şi Joiţa; Dunăre - Orşova, Turnu Măgurele şi Galaţi; Ialomiţa; Mureş - Haţeg; Olt - Călimăneşti şi Islaz; Prut - Iaşi; Siret - Galaţi; Someşul Mare; Someşul Mic - Cluj; Parcul Natural Văcăreşti - Izvor şi Lac; Lacul Snagov; Lacul Bâtca Doamnei - Piatra Neamţ; Lacul Razim - Constanţa. 

„Rezultatele analizelor efectuate pe cele 21 de ape dulci indică prezenţa microplasticului în toate probele analizate şi evidenţiază nevoia de noi studii cantitative pentru râurile mari din România, în vederea stabilirii concentraţiilor de microplastic şi elaborarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea poluării cu microplastic a apelor, o importantă problemă de mediu“, se arată în raportul Asociaţiei Act for Tomorrow. 

În probele analizate au fost identificate toate tipurile de plastic reciclabil din România: PET -1 (polietilen tereftalat), PP -5 (polipropilenă), PE - polietilenă (HDPE 2, LDPE 4). În ceea ce priveşte

principalele deşeuri din care provin particulele de microplastic identificate în ape, ele sunt cele provenite din sticle de apă, suc, recipiente, flacoane (PET); din haine, flacoane (PP); folii şi pungi (PE). 

În cadrul proiectului finanţat de Ambasada Marii Britanii la Bucureşti a fost elaborat, tot pentru prima dată, un set de recomandări pentru abordarea acestei probleme în România, care constituie un punct de plecare în dezvoltarea de politici publice care vizează limitarea poluării cu microplastic a mediilor acvatice, precum şi în dezvoltarea unei strategii naţionale privind protejarea apelor. 

„Plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar“ 

Acestea pot fi consultate prin accesarea: https://bit.ly/3tI50LZ  sau https://bit.ly/3sc1fhA. S-a mai concluzionat că e nevoie de noi studii pentru râurile mari din ţară şi stabilirea principalelor surse de poluare cu plastic, pentru stabilirea de măsuri în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului. 

O altă recomandare este „identificarea unor  mecanisme de colaborare între instituţiile publice centrale şi locale, mediul privat şi societate civilă cu privire la implementarea cadrului legal privind gestionarea deşeurilor: implementarea infrastructurii de colectare separată la nivelul tuturor localităţilor şi aplicarea de sancţiuni“, după cum se arată în raportul Act for Tomorrow. 

Poluarea cu PET-uri, veşnică problemă pe Lacul de acumulare de la Bicaz FOTO Dan Sofronia

Materialele microplastice sunt particule mai mici de 5 milimetri, putând fi împărţite în două categorii, primare şi secundare. Primele sunt eliberate direct în mediu ca particule mici, 35% dintre ele provenind din spălarea hainelor din materiale sintetice, 28% din abraziunea anvelopelor, iar 2% sunt adăugate intenţionat în produsele de îngrijire personală. 

Microplasticele secundare provin din degradarea obiectelor din plastic mai mari precum pungile din plastic sau sticle. Numărul microplasticelor descoperite în ocean este în creştere. În 2017, ONU a estimat că în mări se pot găsi aproximativ 51 de trilioane de particule microplastice, de 500 de ori mai mult decât stelele în galaxia noastră.

„Microplasticele din mare pot fi înghiţite de către animalele marine. Astfel, plasticul se acumulează şi poate ajunge la oameni prin intermediul lanţului alimentar. Acesta se poate găsi în alimente şi băuturi, inclusiv în bere şi apa de la robinet. Deocamdată nu se cunosc efectele asupra sănătăţii umane, însă plasticul conţine adesea aditivi cum ar fi stabilizatorii sau substanţele ignifuge, precum şi alte substanţe chimice toxice care pot fi dăunătoare animalelor sau oamenilor care le înghit“, se precizează pe site-ul www.europarl.europa.eu - Actualitate Parlamentul European. 

La lansarea raportului au participat Excelenţa Sa Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Andrew Noble, secretarul Comisiei de Mediu din Camera Deputaţilor, Bogdan Bola, Laszlo Borbely, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Octavian Berceanu, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Andrei Coşuleanu, preşedinte Act for Tomorrow şi dr. ing. Claudiu Sutam, de la Universitatea Piteşti. 

Vă mai recomandăm să citiţi: 

Sindicalist Europol: „Ordinarii care ne conduc vor îngenunchia toată Poliţia Română“

Pasiunea inedită a unui preot. Ce animale creşte în grădina zoo din curtea casei parohiale