Au dat oraşul pe viaţa la sat: anul trecut, 116.000 de orăşeni s-au mutat la ţară
0
În ultimii ani, tot mai mulţi români au renunţat la locuinţele de la oraş pentru a se retrage la ţară, unde traiul e mai ieftin şi mai sănătos. Şi nu e vorba doar de tinerii care nu-şi pot permite o locuinţă, ci şi de familii întregi care renunţă la viaţa de la oraş.
Oradea a pierdut anul trecut 5.659 de locuitori, situându-se pe locul 4 în topul national, oamenii mutându-se în localităţile din împrejurimi, după Bucureşti (33.396 plecaţi la ţară în 2020), Craiova (7.857), Drobeta-Turnu Severin (6.417) şi Oradea (5.659 de orăşeni mutaţi la sat).
Potrivit statisticilor Zonei Metropolitane Oradea (ZMO), cea mai mare dezvoltare demografică din ultimii patru ani s-a înregistrat în comuna Sântandrei, care şi-a mărit populaţia cu 34% (la 7.265 locuitori), Paleu, unde creşterea a fost de 25,64% (la 3.327 locuitori), Nojorid, cu o majorare de 15,5% (la 6.219 locuitori) şi Oşorhei, cu o creştere de 6,6% (la 7.310 locuitori).
Agenţii imobiliari confirmă că zonele cele mai căutate sunt cele din jurul şoselei de centură a oraşului, unde intreprinzătorii imobiliari au creat adevărate cartiere cu locuinţe noi, cu 2-3 camere, cu tot confortul. Preţurile variază între 90.000 şi 120.000 euro, bani pentru care, în Oradea, se poate cumpăra doar un apartament în curte comună, în care reparaţiile şi modernizarea ar costa încă pe-atât.
Dorm la ţară, cheltuie în oraş
Cifrele oficiale ar putea fi însă mai mici decât cele reale, căci mulţi orădeni îşi ridică locuinţe la ţară, însă îşi păstrează adresa de domiciliu în Oradea. Doar în comuna Oşorhei, la câţiva kilometri de Oradea, Primăria emite anual circa 250 de autorizaţii de construire pentru orădeni care se mută în localitate, însă oficial, în actele de identitate, rămân orădeni. „În acte, avem aproximativ 7.300 de locuitori, în realitate depăşim 10.000”, spune primarul Ioan Gligor.
Migraţia către zona metropolitană a Oradiei a fost susţinută şi de faptul că municipiul a creat o serie de drumuri de legătură care au făcut ca din toate comunele învecinate naveta să nu dureze mai mult de 15-20 de minute. Întrebat despre acest subiect, primarul municipiului, Florin Birta, susţine că fenomenul nu afectează economia oraşului. „Aceşti oameni doar dorm în comunele respective, dar lucrează, îşi fac cumpărăturile şi se distrează în Oradea”, spune primarul.
Ca la ţară
Viaţa la ţară are, însă, şi neajunsuri, după cum spun orădenii mutaţi şi care s-ar aştepta ca edilii să fie mai harnici. Multe dintre localităţi au drumuri „ca la ţară”, transportul în comun lasă de dorit, unele au ferme în apropierea zonelor locuite, care poluează.
Ca atare, oamenii se mobilizează prin organizaţii sau grupuri de Facebook, punând presiune pe administraţiile locale, cerând drumuri, canalizare şi apă. „La noi, apare câte o stradă nouă la opt luni. Nu putem ţine pasul cu acest ritm de dezvoltare. Constructorii trebuie să îşi asume costurile cu reţelele de apă, canal şi curent deoarece comuna nu poate. Avem deja 100 de străzi fără infrastructură”, spune primarul de Sântandrei, Ioan Mărcuş
Mutaţi în Ungaria
Unii dintre orădeni au trecut inclusiv în Ungaria, mutându-se în satele maghiare de la graniţa cu România, unde preţurile locuinţelor sunt cu mult mai mici. Enikő, de pildă, şi-a cumpărat cu 5.000 euro o casă cu trei camere, încălzire pe gaz, toate condiţiile şi o grădină de 1.500 mp în localitatea Körösnagyharsány, la 1 kilometru de graniţă şi localitatea bihoreană Cheresig.
„Deşi sat, are tot confortul, inclusiv teren de sport cu nocturnă, la buza pădurii. Dacă vom intra în Schengen, voi fi la 26 kilometri de Oradea. Aşa fac 45”, spune orădeanca.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Judeţul Bihor va avea propria companie aeriană, cu zboruri interne şi internaţionale VIDEO
Se încarcă comentariile...
