Cum ucid vinul şi ţuica făcute în gospodărie. Medic: „Am avut un caz de şoc anafilactic după consumul de ţuică“

Cum ucid vinul şi ţuica făcute în gospodărie. Medic: „Am avut un caz de şoc anafilactic după consumul de ţuică“

Explozia cazanului în care se fierbe ţuica poate determina arsuri grave FOTO Arhivă

Vinul şi ţuica produse toamna în gospodărie pot ucide. Prin depozitarea vinului care fierbe în încăperi neaerisite şi prin improvizarea sistemului prin care se obţine ţuica, gospodarii se pot alege cu intoxicaţii majore sau cu arsuri grave.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ţuica şi vinul produse în curte toamna pot fi letale. Ţuica obţinută prin fierberea fructelor la cazan poate determina intoxicaţii alcoolice, dacă este consumată în cantităţi considerabile, sau arsuri deosebite, dacă vasul în care fierbe explodează. Profesorul Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD Iaşi, a arătat că, la finalul lunii septembrie, într-o singură gardă, în Unitatea de Primire Urgenţe de a Spitalul „Sfântul Spiridon” din Iaşi au ajuns trei victime ale consumului de ţuică.
 
Un bărbat 74 de ani din comuna Lungani a dezvoltat o reacţie alergică după consumul de ţuică şi a suferit un şoc anafilactic. Pacientul a răspuns manevrelor de resuscitare şi a fost internat în spitalul ieşean.
 
Un alt pacient, în vârstă de 23 de ani din Tomeşti, a ajuns în UPU în stare de comă, după consumul de ţuică. A treia victimă a fost internată în Clinica de Chirurgie Plastică a Spitalului „Sfântul Spiridon”. Pacientul prezintă arsuri de gradul I, II şi III pe 10% din suprafaţa corporală, după ce cazanul în care fierbea ţuica i-a explodat în faţă. Victima prezenta arsuri la nivelul feţei, mâinilor şi gambelor, după cum au arătat medicii urgentişti.
 
„Trei cazuri de urgenţe majore au ajuns în cursul unei gărzi în UPU de la Spitalul «Sfântul Spiridon» din Iaşi, relaţionate la consumul şi producţia de ţuică în gospodăria proprie. Cel mai grav a fost un pacient de 74 de ani care a dezvoltat un şoc anafilactic şi un stop-respirator după consumul de ţuică. Reacţia anafilactică s-a dezvoltat imediat, a mers la oprirea respiratorie, s-a intervenit în urgenţă la pacient şi a fost adus în UPU. A răspuns la manevrele de resuscitare, dar probleme de laringospasm (n.r. spasm la nivelul căilor aeriene superioare) au persistat, pacientul fiind intubat şi ventilat mecanic în continuare”, a explicat profesorul Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD.
 
Mustul obţinut toamna prin zdrobirea strugurilor poate fi, la rândul său, toxic. Potrivit medicilor urgentişti, butoaiele cu must care sunt depozitate în beciuri fără căi de aerisire sunt un adevărat pericol, întrucât pot determina intoxicaţii inhalatorii cu gaze de fermentaţie.
 
„Dioxidul de carbon care rezultă în urma fermentaţiei vinului este un gaz care nu poate fi detectat. În beciul în care este depozitat butoiul, cantitatea de oxigen este redusă considerabil şi atunci, în momentul în care intră într-un astfel de spaţiu, oamenii nu mai pot respira şi leşină, devin inconştienţi”, a arătat dr. Gabriel Perianu, medic primar UPU.
 
Specialistul a apreciat că gravitatea intoxicaţiei depinde de vârsta victimei, dar şi de durata expunerii la gazele toxice. Pentru a evita intoxicaţia cu dioxid de carbon, înainte de a intra în încăperea în care este depozitat mustul se poate verifica nivelul oxigenului cu o lumânare aprinsă, care se va stinge dacă în beci nu există suficient oxigen.
 
Intoxicaţia cu gaze de fermentaţie se manifestă în faza iniţială prin cefalee, vâjâieli în urechi, oboseală. Ulterior, prin expunere prelungită, gazul rezultat poate determina chiar decesul. 
 
Citeşte şi:
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările