VIDEO Parada romanilor şi a dacilor. Un festival dedicat împăratului Traian are loc la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

VIDEO Parada romanilor şi a dacilor. Un festival dedicat împăratului Traian are loc la Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Participanţii la festival au defilat costumaţi în daciişi romani. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, situl oraşului antic înfiinţat de împăratul Traian după invazia romanilor în Dacia, a devenit la sfârşit de săptămână locul unui festival dedicat istoriei, care marchează totodată împlinirea a 1.900 de ani de la moartea împăratului roman.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ruinele oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost ocupate de daci, romani şi sarmaţi. Sâmbătă, în aşezarea istorică, a început Festivalul Roman „Dacia Felix - sub semnul acvilei", eveniment prin care organizatorii de la Asociaţia Terra Dacica Aeterna şi-au propus să le ofere vizitatorilor ocazia de a retrăi istoria antică a acestor ţinuturi.

Programul festivalului a cuprins activităţi în tabere civile şi militare, ateliere de meşteşuguri antice, jocuri, ceremonii şi demonstraţii de luptă. Sâmbătă seara, o paradă a dacilor, romanilor şi armaţilor a avut loc în centrul oraşului Haţeg.

VIDEO

Duminică, festivalul va continua cu demonstraţii de luptă între gladiatori, desfăşurate în amfiteatrul antic, cu o reconstituire a luptelor dintre strămoşii noştri, în timpul războaielor de cucerire a Dacicei şi cu şi o simulare a ceremoniei de incinerare a fondatorului Coloniei Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Marcus Ulpius Traianus, de la moartea căruia se împlinesc 1900 de ani.

Festivalul, aflat la cea de-a doua ediţie, a fost dedicat memoriei arheologului clujean Dorin Alicu, de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei, care şi-a dedicat o parte a carierei profesionale cercetărilor în cadrul sitului roman de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa – loc unde a şi murit în 2013.

Traian, celebrat la Ulpia

Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României.

Traian a ajuns la conducerea Imperiului Roman în anul  98, ca urmaş al lui Nerva. Provenind din Hispania, dintr-o familie cu tradiţie militară, Traian a condus Imperiul în vremea întinderii sale teritoriale maxime din istorie. A fost numit al doilea dintre "cei cinci împăraţi buni" ai Imperiului Roman, primind titlul de optimus, încă din timpul vieţii, informează istoricii.

De numele său au fost legate mai multe campanii militare importante şi victorioase în Dacia, dar şi o serie de proiecte edilitare impresionante ale Antichităţii, printre care se află Forumul lui Traian şi Columna lui Traian, capodoperele din Roma ale arhitectului Apollodor din Damasc. În România, ruinele oraşului antic Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi monumentul de la Adamclisi amintesc de măreţia împăratului latin.

Capitala teritoriilor cucerite de romani în Dacia

Potrivit arheologilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construită în vremea împăratului Traian, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii estimează că aici locuiau până la 30.000 de oameni.

„În antichitate zidurile oraşului aveau o lungime de 500 x 600 metri şi închideau în interior o suprafaţă de aproximativ 33 de hectare. Pe o suprafaţă de 60 - 80 hectare, în afara zidurilor de incintă ale oraşului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.”, informează arheologii de la Secţia Muzeală Sarmizegetusa, din cadrul Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.

Printre cele mai spectaculoase construcţii din incinta oraşului antic se află amfiteatrul în tribunele căruia încăpeau peste 5.000 de oameni, susţin istoricii. Oraşul antic era străbătut de un drum imperial care venea de la Drobeta, iar în ruta sa intrau Tibiscum şi Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa (Turda), Napoca (Cluj) şi Porolissum (Moigrad), cel mai nordic punct al provinciei. Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi.

„Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, informează reprezentanţii secţiei muzeale a sitului.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Traianus Ulpius Marcus (53 - 117) a fost unul dintre cei mai de seamă împăraţi ai Imperiului Roman, iar renumele său este datorat şi cuceririi teritoriilor Daciei. În istoria poporului român, împăratul Traian şi-a cucerit un loc de cinste, iar urmele realizărilor sale se văd încă pe teritoriul României. O serie de lucruri despre viaţa împăratului Traian au rămas însă mai puţin cunoscute publicului larg.

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Secretele ofrandelor din aur descoperite în termele de la Germisara: comorile cu care dacii şi romanii îşi răsplăteau zeii

Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.

FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.

Imagini din aceeasi galerie
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL.
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 1
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 2
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 3
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 6
  • FOTO: Daniel Guță. ADEVĂRUL. 10
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: