Tradiţiile arhaice ale Crăciunului în Hunedoara: de la ritualuri erotice la ospeţe destinate celor morţi

Tradiţiile arhaice ale Crăciunului în Hunedoara: de la ritualuri erotice la ospeţe destinate celor morţi

Scena naşterii Mântuitorului are o însemnătate variată în folclorul din satele hunedorene. D.G.

Moş Crăciun mai păstrează trăsăturile unei demonism propriu fiinţelor malefice, scrie etnologul Marcel Lapteş, în cartea Timpul şi sărbătorile ţăranului român. Marcel Lapteş a făcut o radiografie a felului în care sunt percepute tradiţiile vechi ale zilelor de Crăciun, în satele hunedorene.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Locuitorii satelor din Hunedoara aproape izolate de civilizaţia cu care ne-am obişnuit au păstrat tradiţiile vechi, cu origini păgâne, ale Sărbătorii Crăciunului. Etnologul Marcel Lapteş a prezentat în cartea sa Timpul şi sărbătorile ţăranului român obiceiurile arhaice de Crăciun, din satele hunedorene.
 

Moş Crăciun adus pe calea cea bună
„Moş Crăciun mai păstrează trăsăturile unei demonism propriu fiinţelor malefice,în sensul că la început se arată ostil Naşterii pruncului Iisus şi trebuie convertit (în unele legende populare pedepsit prin tăierea mâinilor). În faţa miracolelor săvârşite asupra Crăciunoaiei, devine aşa cum îl ştim drept simbol al sărbătorii, plin de bunătate şi dăruire faţă de copii”, scrie Marcel Lapteş. Crăciun e identificat cu o zeitate precreştină (Saturn), a cărui sărbătoare precede reînoirea anului.
 

„În satele din Ţinutul Pădurenilor, în Ajun se pregătea „Crăciuniţa”, o pâine specială care se aşeza peste o grămăjoară de otavă. Sătenii credeau că în acea noapte va veni „calul lui Crăciun” şi va mânca din ea ca să ne dea anul ce vine bogat şi cu noroc”, scrie Marcel Lapteş. Oamenii din Pădurenime nu mai puneau mâna pe cuţit şi topor după apusul soarelui în Ajunul Crăciunului, de teamă că vor avea accidente. De asemenea, în zonă se spune că în aceste zile de sărbătoare, nu este bine să dai bani cu împrumut. În satele din Ţara Haţegului, femeile aşezau pe masă merinde pentru cei morţi, care erau aşteptaţi să vină să se arate la miezul nopţii.

Ritualuri cu iz erotic
Ajunul Crăciunului şi Crăciunul sunt considerate în unele zone ale Hunedoarei zile magice, scrie Marcel Lapteş în cartea sa Timpul şi sărbătorile ţăranului român.
„Noaptea de Ajun era mai favorabilă practicilor de găsire a ursitului, prin punerea unor obiecte de ursit în aşternutul şi sub pernele fetelor. Obiectele deveneau stimulatoare onirice care duceau la aflarea viitorului mire. Iată ce ne spune o tălmăcitoare de semne despre simbolurile erotice ale ursitului: în Ajunul de Crăciun puneam sub pernă busuioc şi salvie uscate ca să ne vedem ursitul în vis. Tăt atunci nu mâncam nimica, ţineam post de cu zi până în noapte, să fim fără de păcate. Altele puneau piepteni cu fuiori de cânepă, tot sub pernă. Cum se prindea fuiorul aşe era ursitul”, scrie Marcel Lapteş.

Vă recomandăm şi:

FOTO Tainele casei de pe munte a părintelui Arsenie Boca

FOTO Mănăstirea „Sfântului Ardealului“: cum a ajuns Prislopul unul dintre cele mai iubite locuri din Transilvania

Arsenie Boca, omul care a dus o lumânare aprinsă prin furtună

Aur sau cianură? Ce aduce exploatarea minieră de la Certej locuitorilor din zonă

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: