Soluţia disperată pentru salvarea satelor de munte de la pieire: „Lasă oraşul şi vino să trăieşti în libertate”

Soluţia disperată pentru salvarea satelor de munte de la pieire: „Lasă oraşul şi vino să trăieşti în libertate”

O bătrână din satul Sohodol, comuna Lelese. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL. Arhivă

Într-o comună din judeţul Hunedoara autorităţile au lansat un apel disperat pentru salvarea satelor de la depopulare. Judeţul numără zeci de sate în prag de dispariţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Peste 50 de sate de munte din judeţul Hunedoara, care în trecut aveau sute de locuitori, au ajuns aproape pustii. Depopularea lor a fost ireversibilă în ultimele decenii, iar mai multe cătune izolate au rămas fără niciun locuitor.

Eşecul industrializării satelor din munţii Hunedoarei. Regimul comunist le-a vrut colonii de muncitori VIDEO

Soarta vestigiilor preţioase care au ratat intrarea pe lista monumentelor istorice ale Hunedoarei VIDEO

Printre cauzele depopulării satelor din munţi s-au numărat migraţia localnicilor către aşezările urbane sau în zone mai accesibile, lipsa infrastructurii rutiere şi a utilităţilor, închiderea micilor unităţi industriale (exploatări miniere şi forestiere, cariere de piatră) care ofereau locuri de muncă, îmbătrânirea populaţiei şi costurile tot mai mari ale susţinerii ocupaţiei de bază a comunităţilor, agricultura şi creşterea animalelor.

Castelele fastuoase ale grofilor, ruinate în goana românilor după mari comori dispărute VIDEO

Povestea celei mai vechi hidrocentrale a Hunedoarei. A fost „perla inginerească“ din epoca austro-ungară VIDEO

„Odată cu fiecare sat care moare, dispare o întreagă spiritualitate ce poartă în spatele ei cel puţin zece milenii. Se duc rădăcinile puternice înfipte adânc în milenii, seacă izvoarele viguroase ale spiritului românesc. ispare postamentul zdravăn, temelia de monolit a culturii moderne româneşti, cultura populară, identitatea naţiei române. Se duc horele, doinele, cântecele, basmele şi poezia populară, se duc dansurile, arta populară, se duc veşminte, unelte, obiecte, construcţii, credinţe şi obiceiuri, mentalităţi, un anume mod de a fi şi de a trăi, mult mai aproape de natură, integrat şi conectat la ritmurile ei. E drept, odată cu toate acestea se duce şi acel tip de viaţă grea, cu lipsuri multe, fără bani lichizi, cu bunuri obţinute toate prin muncă fizică zilnică, grea şi istovitoare şi fără să se iasă vreodată la pensie”, scrie Monica Duşan, publicist şi muzeograf la Muzeului de Istorie Locală şi Etnografie Brad.


Mesajul publicat de Primăria comunei Buceş.

15 comune din judeţul Hunedoara au mai puţin de 1.000 de locuitori, cea mai mică dintre ele fiind Bătrâna, cu 112 localnici în statisticile oficiale. Aşezările cele mai depopulate se află în Munţii Apuseni, Munţii Orăştiei şi Munţii Poiana Ruscă, locuri cu numeroase atracţii turistice, însă izolate economic. Autorităţile au mizat în principal pe turism în dorinţa de revigoare a satelor de munte.

Apel disperat pentru salvarea satelor moţilor

În comuna Buceş, de la poalele Munţilor Apuseni, primăria a propus o abordare inedită pentru a opri depopularea satelor. Pe site-ul instituţiei, a fost publicat un apel către oaspeţii locului: „Opriţi pustiirea satelor moţeşti. O zonă cu o bogată tradiţie, de o excepţională valoare peisagistică riscă să rămână pustie. Lasă oraşul şi vino să trăieşti în libertate”. Alături, au fost postate cele mai recente oferte de vânzare a caselor nelocuite din zonă. 

„Toate gospodăriile au curent electric, iar accesul se face pe drumuri asfaltate”, menţionează reprezentanţii Primăriei Buceş. Preţurile gospodăriilor pornesc de la 6.000 de euro, pentru o casă bătrânească din Buceş, dotată cu apă, curent electric şi cu un hectar de teren şi ajung la 50.000 de euro, pentru o altă gospodărie, din satul Tarniţa, dotată cu apă, curent electric, baie, încalzire centrală, cu grajd şi şură.


Comuna Buceş. Foto: Primăria Buceş

În Ţinutul Pădurenilor, unde satele ocupă crestele din Munţii Poiana Ruscă, populaţia s-a diminuat de trei ori în ultima jumătate de secol, ajungând la circa 5.000 de oameni în opt comune. Mai multe aşezări sunt, însă, complet pustii. Ţinutul Pădurenilor a rămas o zonă defavorizată din punct de vedere economic, chiar dacă în trecut aici au funcţionat mai multe exploatări miniere, care atrăgeau români din alte colţuri ale ţării.


Casă de vânzare, cu 6.000 de euro. Foto: Primăria Buceş

Oamenii locului cred că statul ar putea ajuta la salvarea zonei, susţinând ocupaţiile de bază ale comunităţilor. „Creşterea animalelor ar trebui sibvenţionată la fel cum se face în ţări ca Franţa, Germania, Austria. Uitaţi-vă cum arată satele de munte de acolo şi cum sunt sprijiniţi crescătorii de animale acolo, faţă de cei de aici, care îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii grele, dar beneficiază de subvenţii mult mai mici”, spune Ciprian Achim, primarul comunei Lelese, unde trăiesc circa 400 de oameni. 

Creşterea animalelor este ocupaţia de bază a multor localnici din Ţinutul Pădurenilor. Păşunile din zonă sunt întinse, însă rămân adesea pustii, din cauza greutăţilor întâmpinate de fermieri. În ultimii ani, tot mai mulţi au decis să renunţe la îndeletnicirea lor.

În alte comune din Ţinutul Pădurenilor, lipsa şoselelor a făcut ca satele să rpmână aproape inaccesibile pe timp de iarnă, spre disperarea localnicilor. Bătrâna, cea mai mică dintre ele, are patru sate (Bătrâna, Răchiţaua, Piatra şi Faţa Roşie) şi puţin peste 100 de locuitori şi se află la capătul unor drumuri forestier şi judeţene de peste 30 de kilometri, prin pădure, care au rămas de pământ. 

Primarul Radu Herciu spune că s-a rugat ani în şir de autorităţile judeţene să modernizeze drumul, însă nu a fost luat în seamă. Totuşi, adaugă acesta, unele dintre casele din comună au fost cumpărate în ultimii ani, pentru a fi folosite ca destinaţii de vacanţă, lucru care ar putea da speranţe autorităţilor pentru revigorarea zonei.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Goana după aur şi cărbune a lăsat locul goanei după turişti. Cum s-au schimbat fostele centre miniere VIDEO

Blestemul minelor de uraniu. Cum au trăit românii în coloniile miniere secrete controlate de sovietici VIDEO

Cât de bogată a fost Hunedoara în ultimii ani ai Imperiului Austro-Ungar. Aurul, fierul şi cărbunele au transformat-o într-un „El Dorado“ pentru străini

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

Tainele celui mai frumos monument din Săcărâmb, ridicat în secolul al XIX-lea din fontă de la Govăjdia

Blestemul Calvariei, locul enigmatic din Munţii Metaliferi din care au fost scoase tone de aur FOTO VIDEO

FOTO Pădurea de argint, locul tainic din Munţii Metaliferi, cu ape tămăduitoare. Cea mai frumoasă legendă

Porţile spre adâncuri de la Ghelari. Locul emblematic al uriaşei mine din ţinutul fierului VIDEO

Coloşii Văii Jiului, prefăcuţi în ruine. Cum au dispărut definitiv minele Petrila, Paroşeni şi Uricani FOTO

Prăbuşirea celui mai mic oraş din Hunedoara. Sunt 15 ani de la închiderea minei de cărbune vechi din 1880 VIDEO

FOTO Valea Jiului la sfârşitul secolului al XIX-lea. Cum a uimit ţinutul „aurului negru“ un celebru geolog englez

Iadul negru al Petroşaniului, descris de Nicolae Iorga: "mulţimea lucrează chinuită în pământ, la cărbunele negru care umple de duhoare aerul umed"

Minele „mortale“ de cărbune în România comunistă. Cum munceau românii în cele mai riscante exploatări

Priveliştea sumbră a fostelor mine de fier de la Teliuc. Coloşii de beton în ruină de lângă Hunedoara VIDEO

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările