Scrisoarea inedită a lui Aurel Vlaicu, în care românul şi-a anunţat primul zbor cu avionul pe care l-a construit
0
Aurel Vlaicu, pionierul aviaţiei româneşti, şi-a anunţat primul zbor cu avionul pe care îl construise într-o scrisoare inedită, păstrată în colecţiile Muzeului Naţional de Istorie a României.
În 17 iunie s-au împlinit 111 ani de la primul zbor cu un avion al lui Aurel Vlaicu, pionierul aviaţiei româneşti.
Muzeul Naţional de Istorie a României păstrează în colecţiile sale o scrisoare adresată de Aurel Vlaicu lui Romulus Boca, în 8 februarie 1910, în care îl anunţă ca maşina (motorul) şi elicea avionului au fost probate.
Au trecut 107 ani de la moartea lui Aurel Vlaicu, aviatorul de geniu de la începutul secolului XX
Scrisorile impresionante trimise de prizonierii ruşi din Lagărul 9 - Vulcan: „Aici e foarte bine. De Crăciun ne-au dat vin şi felul I şi II, carne de porc”
„Vasăzică zburăm! Că acum maşina şi helicea sunt probate, motorul e cel mai perfect şi nu am cruţat guvernul. Am şase elici cam aşa” se arată în scrisoarea publicată de Direcţia Patrimoniu Digital – cIMeC, pe pagina de Facebook a instituţiei.
„Şi, într-adevăr, 4 luni mai târziu avea loc primul zbor al lui Aurel Vlaicu de pe Dealul Cotroceni”, informează Direcţia Patrimoniu Digital – cIMeC. Pe prima pagină a scrisorii poate fi văzut un desen al elicei şi o scurtă descriere a acesteia.
Schiţa arată cum îelicea înaintează în aer. Mai departe, în pagina 2, Aurel Vlaicu vorbeşte despre motor şi colaborarea cu Arsenalul Armatei.
Aurel Vlaicu (dreapta - sursa Wikipedia) şi scrisoarea sa (stânga - Direcţia de Patrimoniu Digital Cimec / Facebook)
Aurel Vlaicu, constructorul primelor avioane din România
Aurel Vlaicu a fost un inginer român, inventator şi pionier al aviaţiei române şi mondiale. Vlaicu s-a născut la 19 noiembrie 1882, în localitatea Binţinţi de lângă Orăştie (judeţul Hunedoara), comună care acum se numeşte Aurel Vlaicu. A studiat la Universitatea din Budapesta şi la Technische Hoschschule München, în Germania, obţinându-şi diploma de inginer în 1907. Primul succes, după o intensă muncă, l-a constituit ridicarea de la sol a planorului proiectat şi construit după planurile proprii, pe islazul satului natal, în anul 1909.
Convins că la Bucureşti va găsi alte posibilităţi de realizare a proiectelor sale, Aurel Vlaicu trece munţii şi, susţinut de o serie de personalităţi, reuşeşte să construiască aparatul de zbor „Vlaicu I”, o realizare remarcabilă prin simplitatea ei.
Cu acest avion Aurel Vlaicu a reuşit, în 17 iunie 1910, să decoleze de pe câmpul Cotrocenilor de la prima încercare. Al doilea aparat construit, „Vlaicu II” ce a atins o viteză de 90 km/oră şi se ridica până la 1.000 de metri, Aurel Vlaicu a zburat la Arad, Blaj, Braşov, Sibiu, Iaşi şi alte oraşe din ţară. În anul 1912, la concursul aviatic internaţional de la Aspern – Viena, Vlaicu a fost premiat pentru precizia aruncării la ţintă a unui proiectil de la 300 de metri înălţime într-un cerc de 40 de metri şi pentru aterizarea la punct fix. Între anii 1912-1913, Aurel Vlaicu a proiectat modelul Vlaicu III, primul avion de construcţie metalică din lume, proiect care nu a mai fost finalizat.
În 13 septembrie 1913, în timpul unei încercări de a traversa Munţii Carpaţi cu avionul său Vlaicu II, s-a prăbuşit în apropiere de Câmpina, se pare că din cauza unui atac de cord. Este înmormântat în cimitirul Bellu din Bucureşti. Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa se numeşte „Aurel Vlaicu“, iar chipul său se regăseşte astăzi pe bancnota de 50 de lei.
Mai puteţi citi şi:
Se încarcă comentariile...
