Prăpădul naturii în cetăţile dacice. Cum sunt distruse accelerat cele mai faimoase vestigii antice ale poporului român

Prăpădul naturii în cetăţile dacice. Cum sunt distruse accelerat cele mai faimoase vestigii antice ale poporului român

Sarmizegetusa Regia a fost afectată de furia naturii. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Furia naturii a lăsat urme adânci peste cele mai vizitate locuri istorice din Hunedoara. Monumentele-emblemă s-au degradat continuu în ultimii ani, fără ca autorităţile să ia măsuri pentru conservarea sau reabilitarea lor. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au avut cel mai mult de suferit.

Ştiri pe aceeaşi temă

Furtunile, îngheţul, canicula, umezeala şi diferenţele mari de temperatură înregistrate de-a lungul anului au măcinat vestigiile celor mai importante locuri istorice din judeţul Hunedoara, iar în lipsa măsurilor luate de autorităţi în ultimii ani, distrugerile au ajuns aproape iremediabile. Aflate în Munţii Orăştiei, Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Piatra Roşie au avut cel mai mult de suferit de pe urma climei şi intemperiilor. Aşezările antice sunt vizitate de mii de turişti, iar cei care urcă adesea la ele pot observa cum de la an la an monumentele lor au devenit tot mai degradate.

Furtunile au devastat Sarmizegetusa Regia
În Sarmizegetusa Regia, furtunile violente din ultimii ani au dus la prăbuşirea a numeroşi fagi seculari, iar unii dintre ei au devastat zidurile şi vestigiile oraşului antic. În aprilie 2016, două trunchiuri de copaci rupte de vijelie au cauzat sfărmarea mai multor blocuri de calcar originale ale zidului de pe terasa a treia aşezării antice. Au fost distruse iremediabil vestigii pe o porţiune de aproape 20 de metri. Două luni mai târziu, ploile abundente au afectat din nou monumentul istoric.

Din cauza lor, mai multe blocuri din zidul aşezării antice au fost dislocate şi s-au prăbuşit. Şi în prezent, cei care ajung în Sarmizegetusa Regia şi trec prin pădurea de fagi bătrâni de la intrarea în incinta sacră au şanse mari să audă, în timpul furtunilor, trosnetele crengilor şi a trunchiurilor rupte care se prăvălesc.

Recent, aproape 100 de fagi bătrâni şi bolnavi care riscă să se prăbuşească şi să distrugă vestigiile din Sarmizegetusa Regia au fost marcaţi de silvicultori pentru a fi extraşi. Extragerea arborilor seculari care pun în pericol integritatea monumentelor a fost, însă, amânată.

Monumente măcinate de natură
Nu doar furtunile au afectat Sarmizegetusa Regia.Umezeala şi îngheţul au deteriorat blocurile de calcar din vechea cetate, susţin unii specialişti. Drumul antic pavat, reconstituit la începutul anilor 1980 folosindu-se în mare parte dale din calcar de Podeni, a căpătat o culoare verzuie datorită stratului de muşchi care îl acoperă. Stâlpii din lemn de stejar care compun marele sanctuar solar din Sarmizegetusa Regia, reamenajat cu ajutorul lor în 1980, au putrezit în cea mai mare parte, mai ales în pământ, iar verticalitatea lor a fost compromisă în proporţie mare.

Treptat din cei peste 110 stâlpi – replici din tempul solar, mulţi au dispărut, rupţi din cauza stării de degradare accentuată. Urmau să fie extraşi şi înlocuiţi cu replici din lemn de gorun în acest an, dar, deocamdată măsura anunţată de Consiliul Judeţean Hunedoara nu a mai fost realizată. Lichenii împodobesc şi macină în acelaşi timp şi restul vestigiilor de piatră din Sarmizegetusa Regia, unele vechi de peste două milenii. Pentru conservarea şi reabilitarea întregului sit arheologic ar fi necesare aproape 60 de milioane de euro, informa recent, Sorin Vasilescu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara. „Sperăm ca în acest an să întocmim documentaţia de avizare a lucrărilor de investiţii (DALI), în care se vor prevedea toate investiţiile necesare pentru monumentul UNESCO, iar în prima jumătate a anului 2018 să avem avizul pentru acest DALI, dat de Ministerul Culturii şi de alte comisii de specialitate în prealabil. Vom şti atunci ce avem de făcut la Sarmizegetusa Regia, pentru a identifica sursele de finanţare”, declara Vasilescu.

Aceeaşi situaţie şi la celelate cetăţi dacice
Natura a fost la fel de necruţătoare şi cu celelalte cetăţi antice din Munţii Orăştiei, siturile UNESCO Blidaru, Costeşti şi Piatra Roşie. Integritatea acetora a fost pusă în pericol nu doar din cauza climei şi a fenomenelor meteorologice, dar şi a actelor de vandalism, a lipsei măsurilor de protecţie, a păşunatului din zonă, a vegetaţiei invazive. Acoperişurile de protecţie ale „palatelor” cetăţii Costeşti au ruginit şi riscă să se prăbuşească peste acestea. Un turn al cetăţii a devenit inaccesibil, fiind ascuns sub tufe şi urzici, iar cirezile de vaci ale localnicilor pasc nestingherite printre ruine.

În Blidaru, blocuri din zidurile cetăţii sunt prăbuşite de mai mulţi ani, iar cei care urcă în aşezarea antică pot găsi în interiorul ei rămăşiţele celor care au folosit monumentul UNESCO drept loc de grătar. În Piatra Roşie, rădăcinile copacilor seculari au dilocat blocurile de piatră, în timp ce alte monumente au rămas ascunse sub tufele de vegetaţie. Dacxă în cazul Sarmizegetusei Regia, reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara anunţau că sunt necesare investiţii importante pentru conservarea monumentelor, celelalte aşezări dacice au o soartă incertă. Pentru monumentele gestionate de Ministerul Culturii nu sunt plănuite, deocamdată, lucrări de reabilitare.

Raportul către UNESCO a omis problemele
În ciuda numeroaselor semnale de alarmă trase de arheologi cu privire la soarta aşezărilor dacice din Munţii Orăştie, în cel mai recent raport realizat de managerii de sit ale celor şase monumente UNESCO (Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru, Luncani – Piatra Roşie, Băniţa şi Căpâlna), publicat pe site-ul UNESCO, realizatorii evaluării susţineau că starea lor de conservare este una bună, nefiind factori negativi care să le afecteze, în afara activităţilor cu caracter religios. Raportul despre cetăţile dacice a fost publicat pe site-ul UNESCO în toamna anului 2014, fiind semnat de aheologii Constantin Inel (pentru cetatea Căpâlna) şi Cătălin Cristescu (pentru cele cinci cetăţi din judeţul Hunedoara) şi avizat de Institutul Naţional al Patrimoniului.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Mihai I, îndrăgostit în adolescenţă de cetăţile dacice. Povestea vacanţei de vis a regelui în ţinutul Hunedoarei

Ţinutul Hunedoarei a fost locul uneia dintre cele mai frumoase vacanţe de vară petrecute de regele Mihai I, în adolescenţă, scria Ion Conea, autorul volumului „Cum învăţa a-şi cunoaşte ţara Măria Sa Mihai”, publicat în 1936. Prinţul adolescent a vizitat marile vestigii ale Hunedoarei, şi a rămas impresionat de cetatea dacică de la Costeşti.

Enigmele scuturilor dacice din Piatra Roşie: ce reprezintă comorile preţioase decorate cu imaginile unor fiinţe sacre

Cele mai preţioase comori arheologice descoperite în cetatea dacică Piatra Roşie din Munţii Orăştiei sunt o serie de scuturi antice, bogat împodobite cu reprezentări ale unor animale mitologice. Unele dintre aceste piese au ajuns pe piaţa neagră a antichităţilor, iar statul român a făcut eforturi mari pentru a le recupera.

FOTO Povestea cartierului uitat al Sarmizegetusei - „Feţele Albe“, sălaşul ielelor de la poalele cetăţii

Aşezarea de la Feţele Albe este considerată unul dintre cele mai misterioase locuri din Munţii Orăştiei, tărâmul vechilor cetăţi dacice. Oamenii povestesc despre ielele care ar fi trăit în templele de la Feţele Albe şi despre pădurea bântuită care înconjoară şi ascunde ruinele. În fiecare vară, în preajma sărbătorii de Sânziene (24 iunie), la monumentele de la Feţele Albe sunt organizate excursii sau meditaţii.

Imagini din aceeasi galerie
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările