Marea retrocedare din Retezat către două austriece, un întreg şir de nereguli. Ce se întâmplă cu cele 10.000 de hectare

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Păduri din Retezat. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.
Păduri din Retezat. Foto: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

În 2006, autorităţile au retrocedat peste 10.000 de hectare din Retezat către două austriece, presupuse urmaşe ale familiei Kendeffy. Epopeea terenurilor din masiv nu s-a încheiat.

Dosarul retrocedării celor peste 10.000 de hectare din Retezat către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy a ajuns la Tribunalul Hunedoara, după ce în luna august a anului trecut, Judecătoria Haţeg a stabilit că retrocedarea a fost făcută ilegal. Avocaţii societăţii Rotunda şi ai familiei Pongracz au declarat recurs, iar procesul va fi reluat luni, 8 martie, la tribunal – instanţă care poate da o sentinţă definitivă în acest dosar.

În august 2020, după mai mult de zece ani de la începerea procesului retrocedării controversate a peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri şi goluri alpine din Masivul Retezat, către presupuşii moştenitori ai familiei Kendeffy, Judecătoria Haţeg a stabilit că titlurile de proprietate emise în 2006 pe numele Mariei Kendeffy (decedată în 2016 în Austria) şi a fiicei sale, Elisabeth Pongracz, cetăţene austrice, prin care a fost retrocedată suprafaţa uriaşă din Retezat, au fost nelegale.

„Constată că pârâta Pongracz Elisabeth nu îndeplineşte condiţiile art.48 din Legea 18/1991 şi art. 42 din Constitutie, cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor incluse în titlurile de proprietate nr. 90878/646 ,90878/647 , 90538/901 şi dispune excluderea acesteia de pe titlurile de proprietate mai sus menţionate. Admite acţiunea, cu precizarea ulterioară, formulată de reclamanta Academia Română, împotriva pârâtelor: Kendeffy Maria, Pongracz Elisabeth, SC Rotunda SRL şi Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Hunedoara - Instituţia Prefectului judeţului Hunedoara”, se arăta în decizia magistraţilor Judecătoriei Haţeg, din 10 august 2020.

Dosarele X din Retezat. Mărturii despre OZN-urile observate pe munte înaintea tragediei aviatice din 1991

Secretele construcţiei barajului Cinciş, colosul din beton al „lacului blestemat“ care a înghiţit cinci sate

Secretele tunelurilor de zeci de kilometri construite sub Retezat, pentru barajul Gura Apelor VIDEO

Motivarea soluţiei pe fond în dosarul judecat din 2009 la Haţeg confirma ilegalităţile reclamate de Academia Română.

Pe scurt, în 24 noiembrie 2005, Maria Kendeffy (decedată în 2016, la vârsta de 96 de ani) şi fiica sa Pongracz Elisabeth (cetăţean austriac, care a obţinut cetăţenia română abia în 2009) au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, după antecesorii lor, Kendeffy Gabor, Kendeffy Suzana (născută Banffy), Kendeffy Ludovic şi Kendeffy Nikolaus. Maria Kendeffy, presupusa noră a lui Gabor Kendeffy, şi-a petrecut ultimii ani din viaţă într-un azil din Viena, însă fiica şi ginerele său Vilmos Pongracz s-au ocupat de cererile de restituire a suprafeţelor uriaşe din Retezat.

După doar un an, în 6 decembrie 2006, Comisia Judeţeană pentru Stabilirea Drepturilor de Proprietate Asupra Terenurilor, constituită în baza unui ordin al Prefectului, a emis titlurile de proprietate pe numele celor două solicitante, cu domiciliile în Viena, după ce a stabilit că familia Kendeffy a deţinut proprietăţile solicitate în Retezat. Cele două moştenitoare au primit peste 10.000 de hectare de păşuni, păduri, goluri alpine, inclusiv terenurile pe care se află lacurile glaciare din Parcul Naţional Retezat şi rezervaţia ştiinţifică Gemenele.

Cum au fost cedate 10.500 de hectare în Retezat unor austriece. Şirul de nereguli confirmate de justiţie

FOTO Cele 7 minuni din Munţii Retezat. Poveştile lacurilor magice unde se scaldă legende cu prinţi şi uriaşi

Peste un deceniu de proces

Procesul celei mai controversate retrocedări de terenuri din judeţul Hunedoara a început în anul 2009 la Judecătoria Haţeg, după ce Academia Română a solicitat anularea celor trei titluri de proprietate acordate presupuşilor moştenitori ai familiei Kendeffy.



Lipsa cetăţeniei române, a unui testament, despăgubirile acordate de statul român în trecut familiei Kendeffy şi faptul că legea nu permite retrocedarea terenurilor dintr-un parc naţional s-au numărat printre motivele invocate de statul român prin Ministerul Finanţelor şi de Academia Română, pentru a recupera Retezatul.

Astfel, instanţa de fond a stabilit că presupusele moştenitoare ale fraţilor Ludovic (Lajos) şi Gabor Kendeffy nu puteau solicita şi nu erau îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafeţele de 3.679 ha şi 9.400 mp., respectiv 6.029 ha si 9.000 mp pe teritoriul comunei Râu de Mori, în cotă de 1/1, deoarece până la sfârşitul anilor ´20, statul român plătise despăgubiri juste foştilor proprietari ai terenurilor, în urma unor acorduri şi a unor procese internaţionale.

Maria Kendeffy, în calitate de noră a lui Gabor Kendeffy, avea nevoie de un certificat de moştenitor sau să fie menţionată în testament pentru a putea primi titlurile de proprietate - se arată în dosar: „Documentaţia care a stat la baza eliberării titlurilor de proprietate nu conţine un astfel de act, care să confere calitatea de moştenitoare pârâtei Kendeffy Maria. Faţă de cele arătate, instanţa consideră că această pârâtă nu avea posibilitatea să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor ce au aparţinut antecesorilor Kendeffy Gabor, Kendeffy Lajos şi Banffy Suzana, fără un certificat de moştenitor sau un testament care să-i confere vocaţie la moştenirea acestora, având cel mult calitatea de soţie supravieţuitoare a numitului Kendeffy (Nicolae)”.

Nici fiica ei, Elisabeth Pongracz nu putea fi îndrepătăţită să solicite reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor din Retezat, ea neavând cetăţenie română în 2005. A obţinut-o patru ani mai târziu. „Potrivit certificatului constatator emis de Ambasada României la Viena, a dobândit cetăţenia română la data de 9 septembrie 2009, ulterior formulării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate”, se arată în dosar.

Cele două austriece au fost împroprietărite în 2006 inclusiv cu terenuri din Rezervaţia Ştiinţifică Gemenele, a căror înstrăinare era interzisă, a mai stabilit instanţa de fond.

Pădurile din Retezat, retrocedate

În prezent, aproape 20.000 de hectare de pădure acoperă suprafaţa totală de 38.138 de hectare a Parcului Naţional Retezat, prima mare rezervaţie naturală înfiinţată în România.

Pădurile Retezatului sunt deţinute de statul român, persoane fizice, unităţi administrativ-teritoriale şi Academia Română, dar un articol al administraţiei Parcului Naţional Retezat arată că marii proprietari ai fondului forestier sunt două familii de origini maghiare.

Astfel, dacă statul român deţine 7.000 de hectare de pădure în rezervaţia naţională, familiile Kendeffy şi Ocskay deţin împreună peste 7.000 de hectare. 

Academia Română are în proprietate 2.722 hectare de pădure, iar restul a revenit comunelor din zonă, arată informarea Administraţiei Parcului Naţional Retezat, instituţie care nu deţine teren în parc. Suprafeţele de gol alpin sunt în totalitate proprietate a persoanelor fizice sau juridice, informa administraţia Parcului Naţional Retezat.

Vă recomandăm să citiţi şi:

VIDEO Marea transformare a Lacului Gura Apelor. Ce secrete ascundea mega-proiectul din anii '70 care a schimbat soarta Parcului Naţional Retezat

FOTO Secretele lacurilor glaciare din Retezat. Unde se află „minunile albastre“ din inima munţilor

VIDEO Priveliştile superbe din Masivul Retezat care arată de ce românii îi spun „târâmul fermecat cu ochi albaştri”

Hunedoara



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite