Locul din România împânzit de „oase de urieşi“. Cum au fost descoperite fosilele din Valea Dinozaurilor VIDEO
0
Locul celor mai importante descoperiri paleontologice din România se află la poalele Retezatului şi a primit numele „Valea dinozaurilor”.
Ţara Haţegului era în urmă cu 70 de milioane de ani, potrivit oamenilor de ştiinţă, o insulă tropicală populată de dinozauri şi reptile preistorice, specii cunoscute în lumea ştiinţifică drept „dinozaurii pitici din Transilvania“.
GALERIE FOTO CU VALEA DINOZAURILOR
În trecut, ţinutul de la poalele Retezatului, din Hunedoara, era împânzit cu fosile ale animalelor preistorice, cărora localnicii le spuneau „oase de urieşi”.
A înflorit Roua Cerului, planta carnivoră care împânzeşte misterioasa mlaştină Tăul fără fund VIDEO
O mulţime de legende au fost create pe seama lor în secolele trecute, însă primul om de ştiinţă interesat de studierea lor a fost Franz Nopcsa (1877 – 1933), savantul excentric provenit din puternica familie nobiliară Nopcsa (Nopcea), cu origini în epoca medievală.
Oasele de urieşi, găsite de sora savantului
Franz Nopcsa s-a născut în Deva şi a copilărit la castelul familiei sale din satul Săcel, la poalele Retezatului. Acolo a descoperit, la sfârşitul secolului al XIX-lea, primele fosile de dinozauri, pe care le-a prezentat oamenilor de ştiinţă din Viena.
Valea dinozaurilor - ADEVĂRUL
„În 1895, sora mea Ilona a găsit oase de animale preistorice pe moşia noastră din Sânpetru. Am căutat febril originea acestor oase. La lumina zilei, am localizat în curând numeroase fragmente osoase, câteva oase vertebrale, precum şi un craniu intact în vecinătatea stratului de rocă expus. Între timp, s-a transformat în toamnă şi a trebuit să mă întorc la biroul meu la Theresianum din Viena. Cu inima grea, am lăsat satul în urma mea, dar am purtat fosilele cu mine în oraşul regal şi le-am arătat acolo renumitului profesor de geologie, Eduard Suess. Descoperirile mele au fost o senzaţie pentru cercetător. Curând s-a stabilit că avem de-a face cu rămăşiţele unor reptile preistorice gigantice din perioada Cretacică”, relata Nopcsa, într-o scrisoare prezentată de către Tasnadi Kubacska, în biografia lui Franz Nopcsa, publicată în 1945.
Ouă de dinozaur. Foto: Geoparcul Internaţional Unesco Ţara Haţegului
Tânărul Nopcsa menţiona în conţinutul scrisorii că nu avea niciun fel de pregătire ştiinţifică, dar, îndrumat de eminentul profesor geolog Eduard Suess, s-a dedicat studiului fosilelor la Universitatea din Viena şi, un an mai târziu, reuşea să publice primul manuscris dedicat descoperirilor sale.
Până la finalul vieţii sale, omul de ştiinţă a descoperit şi clasificat nouă specii de dinozauri. O mulţime de alte fosile au fost descoperite de-a lungul timpului în locurile cercetate de Nopcsa în Ţara Haţegului, întâmplător sau în timpul activităţilor ştiinţifice.
„Nu mai puţin de 10 specii de dinozauri, cuiburi cu ouă de dinozaur, dar şi fosile de reptile, păsări şi mamifere ce trăiau în acele vremuri au fost descoperite pe teritoriul Geoparcului”, informează reprezentanţii Geoparcului Internaţional UNESCO Ţara Haţegului, înfiinţat de Universitatea din Bucureşti, a căror studenţi şi profesori derulează de patru decenii activităţi ştiinţifice în zonă.
Balaurul bondoc. Foto: Geoparcul Internaţional Unesco Ţara Haţegului
O mare parte dintre ele provin din Valea Dinozaurilor, traversată de pârâul Sibişel. Drumul pe Valea dinozaurilor leagă satele Sânpetru, Sibişel, Ohaba Sibişel şi Nucşoara şi continuă spre Parcul Naţional Retezat, pe valea Nucşoarei. Un punct de reper al zonei este geositul „La scoabă”, unde au fost găsite primele fosile de dinozauri pitici.
Locul este considerat de paleontologi unul dintre cele mai interesante situri fosilifere din lume. În apropiere se află un Câmpul de granit, unde se găsesc rocile de dimensiuni impresionante care ar fi fost smulse şi prăvălite la vale din masivul Retezat, în timpul glaciaţiunilor.
În afara locurilor care amintesc de dinozauri şi epoca glaciară, împrejurimile Văii Dinozaurilor sunt împânzite de vestigii istorice şi atracţii naturale. Biserica medievală din Sânpetru, Cetatea Mălăieşti, Curtea nobiliară din Sălaşu de Sus, Cetatea Colţ, Castelul Nopcsa din Săcel, Castelul Kendeffy şi biserica medievală din Sântamaria Orlea şi Retezatul sunt câteva dintre acestea.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Secretele Castelului Kendeffy. Orgiile cu minore l-au dus la închisoare pe ultimul moştenitor
Fosile de dinozauri descoperite în Ţara Haţegului după găsirea unei hărţi vechi de peste un secol
Tenebrele castelului Nopcsa. Locul plin de secrete întunecoase trece prin mari transformări VIDEO
Se încarcă comentariile...
