FOTO Zece monumente din România faimoase în întreaga lume, de la stânca lui Decebal la Coloana Infinită

FOTO Zece monumente din România faimoase în întreaga lume, de la stânca lui Decebal la Coloana Infinită

Chipul regelui Decebal, de la Cazanele Dunării.

Crucea de pe Caraiman, chipul regelui Decebal sculptat în stâncă, pe malul Dunării, Arcul de Triumf, Coloana Infinită şi Mausoleul de la Mărăşeşti se numără printre monumentele comemorative faimoase în lume.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai multe monumente ridicate de români ca omagiu au devenit cunoscute în întreaga lume. Iată ce le-a adus faima:

1 Decebalus Rex – Cazanele Dunării
Turiştii care pornesc spre Cazanele Dunării, pe fluviu sau pe şoseaua Orşovei pot vedea una dintre cele mai spectaculoase sculpturi din Europa. Chipul regelui dac Decebal a fost înfăţişat, pe versantul stâncos, într-un basorelief înalt de peste 50 de metri.

Lucrările au durat aproape un deceniu, fiind finalizate în 2004. Ideea proiectului a aparţinut omului de afaceri Iosif Constantin Drăgan, cel care a şi finanţat construcţia, estimată la un milion de dolari. Sculptura inscripţionată „Decebalus Rex – Dragan Felicit” se află în zona Cazanelor mici, iar de cealaltă parte a fluviului, pe malul sârbesc, turiştii pot vedea o sculptură memorială veche de aproape două milenii, „Tabula Traiana”.

2 Coloana Infinită
Înaltă de aproape 30 de metri, Coloana Infinită sau Coloana fără sfârşit a fost sculptată de Constantin Brâncuşi, alături de alte două monumente impresionante ale artistului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului, din grădina publică a municipiului Târgu Jiu. Monumentul construit din fontă, turnată în „mărgele”, în Atelierele Centrale din Petroşani, a fost inaugurat în anul 1938. A fost un omagiu adus soldaţilor români din Primul Război Mondial, căzuţi în 1916 în luptele de pe malul Jiului. În primii ani ai regimului comunist, autorităţile au plănuit demolarea ei, potrivit unor mărturii.

3 Tropaeum Traiani
Tropaeum Traiani, de la Adamclisi (judeţul Constanţa), a fost ridicat, între anii 106 şi 109, în cinstea împăratului Traian şi a victoriei romanilor asupra coaliţiei formate din geto – daci, buri şi sarmaţi, din anul 102 d.Hr.

Monumentul a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului eficiciu aflat în ruine. În muzeul adăpostit în interiorul acestuia se găsesc părţi din edificiul original. Ansamblul, din care făcea parte monumentul, cuprinde un altar funerar, pe ai cărui pereţi se aflau înscrise numele celor aproximativ 3.800 de soldaţi romani căzuţi probabil în lupta de la Adamclisi, şi de asemenea un mausoleu, cu trei ziduri concentrice, în care se pare că a fost înmormântat comandantul, care, cu preţul vieţii sale, a decis victoria din anul 102. Tropaeum Traiani se află în regiunea podişului Negru Vodă, lângă comuna Adamclisi, la 60 km sud-vest de Constanţa, pe drumul naţional Călăraşi – Constanţa.

4 Monumentul de pe Canalul Dunăre – Marea Neagră
Monumentul Tineretului de la Straja a fost construit din bronz pe malul Canalului Dunăre-Marea Neagră, în apropierea oraşului Basarabi. Opera care înfăţişa un înger al libertăţii a fost creată de artistul plastic Pavel Bucur şi inaugurată în anul 1988.

Este unul dintre cele mai mari monumente din lume, având aproape 50 de metri: un soclu de zece metri, cu 12 coloane adânci de 20 de metri şi o statuie de 38 de metri înălţime. A fost lucrat în oţel şi împodobit cu basoreliefuri din bronz, de câte 14 – 19 tone fiecare. Basoreliefurile au fost vandalizate şi furate de hoţi în anii 1990.

5 Statuia lui Ştefan Cel Mare – simbolul Sucevei
Suceava se poate mândri cu unul dintre cele mai înalte monumente din ţară. Statuia ecvestră a lui Ştefan cel mare, ridicată în Parcul Şipote Cetate, are 23 de metri, inclusiv cu soclul, şi poate fi văzută din orice zonă centrală a municipiului. Monumentul din bronz a fost dezvelit în 1977, în prezenţa fostului şef de stat Nicolae Ceauşescu, şi se află pe lista monumentelor istorice ale României.

Soclul statuii, cu o înălţime de 15 metri, este din travertin şi a fost realizat de către sculptorul Vladimir Florea. Aici a fost amplasat un citat al lui Nicolae Ceauşescu, însemnat cu litere de bronz: „Scut de apărare al gliei străbune, Ştefan cel Mare, erou legendar a cărui luptă şi activitate închinată libertăţii patriei şi poporului, împreună cu alţi mari domnitori ai ţării, stă la baza făuririi României”.

6 Mausoleul de la Mărăşeşti
Mausoleul Eroilor de la Mărăşeşti a fost ridicat pe locul în care, în vara anului 1917, au avut loc luptele de la Mărăşeşti, în care au murit 480 de ofiţeri şi circa 21.000 de soldaţi români. Mausoleul a fost construit între anii 1923 - 1938 şi a fost inaugurat în septembrie 1938. Este monument istoric şi unul dintre cele mai importante monumente care amintesc de Primul Război Mondial, din Eruopa. Aici de află locurile de veci ale peste 5.000 de soldaţi şi ofiţeri români.

7 Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan
Obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan a fost ridicat în faţa unei porţi a Cetăţii Alba Carolina din Alba Iulia. A fost ridicat în 1937, în prezenţa regelui Carol al II-lea al României şi a fiului său Mihai, voievod de Alba Iulia, fiind închinat memoriei conducătorilor răscoalei din 1784 – 1785. Are o înălţime de peste 22 de metri, este din calcar adus de la cariera din Banpotoc şi trahit. În interiorul soclului care sprijină obeliscul se află o celulă simbolică cu inscripţia: „Smerită închinare lui Horea, Cloşca şi Crişan”, deasupra căreia se afla statuile celor trei. Pe o altă parte a obeliscului a fost aşezată statuia „Victoriei Înaripate”, ţinând în mână o cunună de lauri.

8 Crucea de pe Caraiman
Crucea Eroilor Neamului, numită şi Crucea de pe Caraiman, a fost construită  între anii 1926-1928 pe Muntele Caraiman, la altitudinea de 2.291 metri, pentru a omagia memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial. La baza vârfului Caraiman se află oraşul Buşteni. Datorită dimensiunilor sale crucea având o înălţime de 28 metri şi două braţe de câte şapte metri fiecare, dar şi a amplasamentului său, monumentul este considerat unic în lume, fiind desemnat cea mai înaltă cruce din lume amplasată pe un vârf montan. Crucea, din profile de oţel, a fost montată pe un soclu din beton armat placat cu piatră, înalt de 7,5 m. În interiorul acestuia se află o încăpere care a adăpostit iniţial generatorul de energie electrică ce alimenta cele 120 de becuri de 500 W de pe conturul Crucii.

9 Arcul de triumf
Arcul de Triumf din Bucureşti a fost construit în perioada 1921-1922, pentru a comemora victoria României în Primul Război Mondial. Arcul de Triumf, construcţie realizată din marmură de la Ruşchiţa, are 27 metri înălţime, iar de-a lungul timpului a fost restaurat, dar şi mutilat prin scoaterea unor componente, de mai multe ori. A rămas o monument simbol al municipiului Bucureşti. Arcul de Triumf adăposteşte un mic muzeu, care poate fi vizitat doar cu anumite ocazii speciale şi care cuprinde expoziţiile: Marele Război al Reîntregirii Neamului, Heraldica Marilor Familii Boiereşti, Arcul de Triumf în Imagini şi Marea Unire de la 1918.

10 Mausoleul din Parcul Carol
Mausoleul din Parcul Carol are o înălţime de 48 metri şi a fost realizat în anii 1959 - 1963, după planurile arhitecţilor Horia Maicu şi Nicolae Cucu, care au preluat un proiect asemănător întocmit în anii 1940. Monumentul este placat cu granit roşu şi negru, iar în jurul său se aflau cripte  şi urne funerare ale unor militanţi ai regimului comunist. În anul 1991 mausoleul a fost dezafectat, iar osemintele reprezentaţilor comunişti au fost exhumate şi mutate în alte cimitire. Aici a fost amplasat Mormântul Ostaşului Necunoscut, inaugurat în anul 1923 şi devenit loc naţional de pelerinaj şi de reculegere în memoria celor peste 225.000 de ostaşi români care au murit în Primul Război Mondial.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cele mai frumoase şosele din România, locurile de vis din Munţii Carpaţi care transformă şofatul în plăcere

Secretele celor mai faimoase tuneluri din România. Drumurile croite sub munţi, cu târnăcopul şi dinamita

VIDEO Marea transformare a Lacului Gura Apelor. Ce secrete ascundea mega-proiectul din anii '70 care a schimbat soarta Parcului Naţional Retezat

citeste totul despre: