Curtea Constituţională a fost sesizată în dosarul brăţărilor dacice din Munţii Orăştiei, traficate de mafia sârbă

Printre bunurile de patrimoniu traficate se afşă şi brăţările dacice.

Cei zece inculpaţi din dosarul comorilor dacice traficate pe filiera sârbă sunt chemaţi la audierile Curţii de Apel Alba Iulia. Cel mai probabil, procesul început în 2008, la Judecătoria Deva va fi finalizat abia în 2017.

Curtea de Apel Alba Iulia judecă, miercuri, 21 decembrie, apelurile declarate de cei zece inculpaţi în dosarul comorilor dacice traficate pe filiera sârbă. La termenul trecut, instanţa a amânat cauza pentru administrarea probaşiunii încuviinţată în cauză. A admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale formulată de inculpatul Jurcă Daniel Sorin, prin apărătorul ales şi a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate invocată de acesta.

Ancheta penală în dosarul traficanţilor de comori a fost finalizată în 2008 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, iar procesul a început la Judecătoria Deva. Curtea de Apel Alba Iulia judecă apelurile declarate în cauză, după ce magistraţii din Deva i-au condamnat pe cei zece inculpaţi din acest dosar la pedepse cuprinse între doi ani şi şase ani de închisoare. De asemenea, inculpaţii vor trebui să achite daune de aproape 1,5 milioane de euro, conform sentinţei pronunţate de Judecătoria Deva şi contestată la Curtea de Apel Alba Iulia.

În dosarul finalizat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia din anul 2008, au fost trimişi în faţa instanţei Ilic Ljubisa (cetăţean sârb), Radu Horia Camil, Daniel Jurcă, Călin Corhan, Ioan Bodea, Ilie Luncan, Viorica Luncan, Daniel Moc, Ovidiu Olah şi Remus Popa, fiind inculpaţi pentru că în urma acţiunilor ilegale de braconaj întreprinse în siturile arheologice din Munţii Orăştiei, în perioada 1998 – 2007, ar fi produs statului român o pagubă de aproximativ trei milioane de euro. Bunurile sustrase, printre care mai multe brăţări dacice din aur masiv, au ajuns în Occident, fiind vândute pe piaţa neagră a antichităţilor.

Potrivit anchetatorilor, la o acţiune a braconierilor, în vara anului 1999, în zona Dealului Grădiştii, (situl “Sub Munchea Cetăţii”, aflat la 40 de metri de incinta sacră a cetăţii Sarmisegetuza Regia), aceştia au descoperit un tezaur valoros, alcătuit din două brăţări dacice din aur masiv, 200 monede Lysimach din aur şi 500 tetradrahme din argint, comori care au ajuns în colecţiile private ale unor cetăţeni străini şi doar o mică parte din ele a mai fost recuperată.

Zece spirale de aur
În dimineaţa zilei de 6 mai 2000 echipa compusă din Hidişan Ciprian State, Nedelcu Ion, Nistor Florin Ioan (transportator), care opera din 1999 în Munţii Orăştiei, dotată cu un detector marca „Spectrum Wait”, furnizat din Belgia de către Nistor Adrian Marcel şi dispunând de forţa de muncă a martorilor Râmbetea Florin şi tatăl său, a localizat în punctul „Căprăreaţa” al sitului arheologic „Sarmizegetusa Regia”, o groapă de cult din care şi-au însuşit 10 brăţări spiralice din aur masiv, având greutatea cuprinsă între 930 -1200 grame, se arată în rechizitoriu.

Alte cinci brăţări din aur
În perioada 26 – 29 mai 2001, echipa de braconaj arheologic compusă din Nedelcu Mugur Niu, Zerkula Mihai, Magda David şi Florin Râmbetea, s-a deplasat cu autoturismul de teren condus de Zerkula în punctul arheologic „Căprăreaţa” unde au efectuat detecţii şi săpături.

În 26 şi 27 mai 2001, braconierii au localizat o groapă de cult amenajată din lespezi de piatră, deteriorată în timp, în care au descoperit trei brăţări spiralice din aur, iar în ziua următoare încă două brăţări similare pe care şi le-au însuşit, apoi le-au valorificat ilegal, piesele fiind pierdute pentru patrimoniul cultural naţional.

De la trafic cu motorină la trafic cu tezaure
Potrivit anchetatorilor, Ilic Ljubisa, interlop din Belgrad, şi Duşan Djuric, un cetăţean austriac de origine sârbă, cu domiciliul în Viena, erau colectori regionali de antichităţi din zona Europei de Sud – Est şi fîceau parte dintr-o reţea internaţională de trafic ilegal cu bunuri culturale. Reţeaua îşi avea centrul la Zürich, în Elveţia şi cuprindea mai multe grupări de intermediari originari din spaţiul ex-iugoslav, fiind cunoscută pe piaţa neagră a antichităţilor cu apelativul de „Cartelul sârb”.

În anii 2000, membrii „Cartelului sârb” frecventau zonele cu situri arheologice din România, iar după fiecare descoperire a braconierilor, aceştia contactau intermediarii din România, deplasându-se în Deva, Reşiţa, Timişoara sau Arad. În perioada embargo-ului, înainte de a deveni traficanţi de tezaure antice, interlopii sârbi şi intermediarii lor din România erau implicaţi în contrabanda cu carburanţi. De asemenea, colectorii sârbi achiziţionau piesele cu sumele de bani avansate de dealeri importanţi din Elveţia şi Austria, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

În prezent, peste 55 de kilograme de aur, în monede şi bijuterii antice, sunt căutate prin INTERPOL, potrivit celui mai recent comunicat al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Valoarea tezaurelor este impresionantă. Astfel, “sunt urmărite în continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formează obiectul mai multor dosare penale: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kilograme), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kilograme), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care s-au recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier; 11 brăţări spiralice din aur; tezaure de denari romani (imitaţii dacice) etc”.

Vă recomandăm şi:

Tezaurele fabuloase din Sarmizegetusa Regia. Peste 55 de kilograme de aur în monede antice şi 11 spirale din aur masiv sunt căutate prin Interpol

Curtea de Apel Alba Iulia va da sentinţe definitive în trei dosare penale în care membrii mai multor grupări au fost deja condamnaţi de Tribunalul Hunedoara pentru infracţiuni legate de traficul unor tezaure antice valoroase, sustrase din siturile arheologice din Sarmizegetusa Regia. O grupare a traficanţilor de comori a fost deja condamnată, iar alte anchete se află la Parchet. O cantitate impresionantă de aur este căutată, încă, prin Interpol.

Secretele ofrandelor din aur descoperite în termele de la Germisara: comorile cu care dacii şi romanii îşi răsplăteau zeii

Folosite ca ofrande aduse zeilor, în Antichitate, 11 plăcuţe din aur nativ, dintre care opt au fost descoperite în termele daco-romane de la Germisara, iar trei aparţin aceleiaşi zone, dar provenienţa lor este contestată, se numără printre comorile uimitoare de pe teritoriul României.

Secretul fabuloasei comori din Peştera Cioclovina: cum au fost găsite mii de podoabe vechi de peste trei milenii în măruntaiele pământului

Un tezaur impresionant de podoabe vechi de peste 3.000 de ani, potrivit arheologilor, a fost descoperit în urmă cu patru decenii în Peştera Cioclovina. Mii de obiecte de chihlimbar, sticlă şi faianţă compun una dintre marile comori arheologice ale României. Povestea descoperirii a fost relatată în detaliu de speologul care s-a aventurat în labirinturile subterane.