Cum a fost ridicat în doi ani primul mare spital din Hunedoara, pentru bolnavii contagioşi
0
Spitalul de boli infecţioase din Hunedoara a fost construit la mijlocul anilor ´50, în doar doi ani. A fost primul mare spital al oraşului.
Construcţia primului mare spital din Hunedoara, în prezent Secţia de Boli Contagioase a Spitalului municipal „Dr. Alexandru Simionescu” a durat doi. Revista Arhitectura oferea în 1957 detalii despre spitalul cu ridicat în timp record în municipiu.
Fabrica de pâine din Hunedoara anilor ´50, salvată de la demolare. Un mall uriaş urma să îi ia locul
„Construcţia, începută în toamna anului 1954, a fost terminată la sfârşitul anilor 1956. Sistemul de construcţie este rezolvat pe o structură mixtă, ziduri purtătoare şi stâlpi de beton armat cu planşee de beton armat monolit. Terasa are accese prin cele două scări laterale. Finisajele interioare, realizate cu materialele cele mai economice, asigură totuşi igiena necesară: pardoseli de mozaic, pereţi în ulei, faianţă la toate grupurile sanitare (bucătărie, spălătorie), tâmplărie de molift şi stejar. Valoarea investiţiei de circa 10.000.000 lei - ceea ce revine la 2.300 lei de m şi 140 000 lei/pat - destul de ridicată, se explică prin specificul aparte al spitalului, indicele de suprafaţă fiind de 62 m pat”, informa Revista Arhitectura (RPR, nr 6/1957). Spitalul de contagioşi a fost proiectat de arhitecţii Adrian Ghelber şi Leon Axelrad.
Clădirea reprezentativă din Hunedoara anilor '50
Alături de complexul Restaurantului Corvin, de fabrica de pâine, de Teatrul - Cinematograf şi de gara oraşului, spitalul a fost o clădire amblematică pentru Hunedoara primului deceniu de comunism.
Foto: spitalhd.ro
„Destinat a face parte dintr-un viitor ansamblu spitalicesc cu 500 de paturi, pavilionul de boli contagioase construit la Hunedoara funcţionează ca un spital de sine stătător, având toate serviciile anexe necesare. Situat pe un teren de circa două hectare, în imediata apropiere a noului oraş muncitoresc, la poalele dealurilor împădurite, pe cornişa ce domină vechiul oraş, spitalul beneficiază de o orientare deosebit de avantajoasă. Proiectul a fost întocmit în anii 1953-1954 în cadrul Institutului de sistematizare şi proiectare a oraşelor (ISPROR), în atelierul condus de arh. L. Axelrad, şef de proiect pentru ansamblu fiind arh. R. Berindei. Pavilionul cuprinde 70 de paturi repartizate în patru secţii a 16 paturi, după categoriile de boli contagioase, şi 6 boxe Meltzer. Admisia bolnavilor se face prin trei unităţi, cuprinzind fiecare cabinet de consultaţii şi baie de primire. Bolnavii cu diagnostic urgent, boli duble sau cazuri speciale, sunt îndrumaţi spre boxele Meltzer de la parter (camere de 1 pat cu acces direct din exterior, având grup sanitar-W.C.. baie proprie şi legătură cu zona neutră a parterului). În zona neutră a parterului se mai găsesc farmacia, laboratorul, cabinetele şi vestiarele pentru personalul medical”, menţionau autorii articolului, citaţi pe pagina „Hunedoara – cultură, istorie şi turism”.
Spitalul municipal, ridicat în anii ‛60. Foto: ADEVĂRUL.
Urma să facă parte din complexul spitalicesc
leşirea din secţie a bolnavilor vindecaţi se face prin zona neutră, printr-un filtru cu baie, unde bolnavul lasă efectele spitalului şi primeşte efectele sale dezinfectate. De asemenea, ieşirea personalului medical se face tot prin zona neutră, printr-un filtru cu duş, erau alte detalii tehnice oferite de autorii articolului.
„Circulaţia vizitatorilor este limitată la zona neutră, bolnavii fiind vizitaţi prin galeriile exterioare deschise din faţa ferestrelor bolnavilor. Subsolul, care are accese de nivel pe partea opusă admisiilor de spitalizare, cuprinde bucătăria şi spălătoria cu anexele necesare, grupate pe o circulaţie curată, în legătură cu scara centrală şi zona neutră. Coridorul infectat asigură legătura între scările secţiilor şi etuvă, prosectura si crematoriu. Centrala termică se află amplasată într-o porţiune mai adâncă a subsolului, cu acces direct din zona neutră. In afara scărilor şi ascensoarelor pentru bolnavi, montecharge-urile pentru mâncare, rufe curate şi rufe murdare asigură separarea fluxurilor tehnologice. Spitalul este completat cu un serviciu de radiologie, la parter, şi o mică sala de operaţii, la etajul II”, informa revista „Arhitectura”.
În anii următori a fost construit complexul spitalicesc din Hunedoara, finalizat în 1968, în care a fost integrat şi spitalul de contagioşi. Noul spital municipal cuprindea cinci corpuri şi nouă niveluri şi avea o capacitate de 640 de locuri.
Vă recomandăm să citiţi şi:
Casa de cultură a Hunedoarei în şantier. Cum s-a lucrat la restaurarea clădirii monument FOTO
Se încarcă comentariile...
