Controversele celui mai spectaculos loc din Sarmizegetusa. Cum este explicată refacerea marelui templu al dacilor

Controversele celui mai spectaculos loc din Sarmizegetusa. Cum este explicată refacerea marelui templu al dacilor

Marele templu circular din Sarmizegetusa Regia. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Timp de o lună, Sarmizegetusa Regia va fi închisă publicului pentru refacerea celui mai spectaculos sanctuar din incinta aşezării dacice. Peste 100 de stâlpi de lemn montaţi în 1980, ca replici pentru a arăta conturul încăperilor templului antic, vor fi înlocuiţi cu noi replici, printr-un proiect considerat necesar, dar care a stârnit controverse.

Ştiri pe aceeaşi temă

După o lună în care accesul turiştilor în Sarmizegetusa Regia va fi interzis, cei care vor vizita ruinele fostei capitale a dacilor vor asista la una dintre marile schimbări petrecute în ultimele trei decenii în situl UNESCO. În perioada 2 - 31 octombrie 2017 au loc lucrări de refacere a Marelui Sanctuar Rotund, informează Consiliul Judeţean Hunedoara. Vor fi montaţi peste 110 stâlpi din lemn de stejar, de diferite dimensiuni, pentru a înlocui stâlpii vechi din anii 1980, distruşi sau putreziţi, care dădeau o formă spectaculoasă sanctuarului antic.

Refacerea sanctuarului solar cu noile replici a stârnit controverse, unii arheologi fiind de părere că nu mai era necesară montarea stâlpilor din lemn, pentru că nu au valoare istorică şi nu redau forma pe care ar fi avut-o sanctuarul în antichitate.

Existenţa stâlpilor care compun sanctuarul are însă o explicaţie ştiinţifică. „Stâlpii au fost plantaţi pe locul în care au fost descoperite urmele stâlpilor antici. Ei reprezintă de fapt structura portantă a unor încăperi concentrice din interiorul templului. Soluţia aleasă este destul de discutabilă, poate, dar ea este foarte utilă, tocmai pentru a sugera vizitatorilor faptul că acolo a existat o structură construită. Ea sugerează volumetria interioară a acestui edificiu din antichitate, îi redă contururile şi descrie perimetrul încăperilor interioare”, a precizat prof. univ. Dr Gelu Florea, coordonatorul şantierului arheologic de la Sarmizegetusa Regia.

Marea înfrumuseţare din anii 1980
La fel ca şi alte vestigii din Sarmizegetusa Regia, marele sanctuar a fost adus la înfăţişarea din prezent printr-un proiect de restaurare a complexului arheologic plănuit din anul 1977, în plenara Comitetului Central al Partidului Comunist Român şi motivat de celebrarea a 2050 de ani de la „crearea primului stat dac centralizat şi independent, sub conducerea lui Burebista“. În anii 1980 şi 1981, restauratorii din Sarmizegetusa Regia au întregit cu ciment soarele de andezit, au plantat stâlpii din lemn în marele sanctuar solar, au înlocuit blocurile din calcar degradate cu replici, au adus discuri şi blocuri din beton în incinta sacră, pentru a-i schimba aspectul, au înălţat şi protejat zidurile de apărare, dând o formă nouă aşzării antice.

Alegerea montării stâlpilor din lemn pentru a pune în valoare vestigiile sanctuarului antic din Sarmizegetusa Regia a fost explicată şi de arheologii care au participat la proiectul derulat în anii 1980.

„Datele fiind foarte clare, iar înălţimea stlpilor deasupra terenului, deşi necunoscută, suficient de justificată, am propus într-o primă fază atât careul de stâlpi cât şi potcoava din centrul sanctuarului să fie mobilate cu stâlpi înalţi de trei metri, plantaţi cu precizie pe urmele celor originali. (...) Plantarea unor replici de 1 – 2 metri înălţime era dorită pentru a facilita o citire uşoară la nivelul ochiului vizitatorului a întregului plan al construcţiei (cerc – cerc - potcoavă). Dar nici posibilitatea unor stâlpi înalţi nu trebuia înlăturată. Aşa încât ambele înălţimi, cea maximă şi cea minimă au fost reprezentate. Trecerea între acestea două a fost reprezentată prin intercalarea unor stâlpi de înălţime intermediară, descriind prin vârfurile lor curbe parabolice în spaţiu, din considerentul că în acest fel formele nou create se încadrează armonios formelor sitului constituit. Soluţia a fost aplicată şi cercului şi potcoavei, cu grija ca părţile înalte să nu se înscrie în simetriile sanctuarului spre a sugera o legătură cu acestea. Pozarea unor stâlpi cu înălţime mare are şi rostul de a crea o sugestie corespunzătoare adepţilor teoriei sanctuarului acoperit fiind în acest caz necesară şi plauzibilăr. Majoritatea stâlpilor sunt însă cei cu înălţime mică asigurând legarea imaginii acestui sanctuar cu restul monumentelor incintei”, informa arh. Cristian Călinescu, în lucrarea cu titlul „Consolidarea, conservarea şi valorificarea Complexului arheologic Sarmizegetusa – Grădiştea Muncelului” (Revista Muzeelor şi Monumentelor - 1982).

Templul spectaculos din Sarmizegetusa
Sanctuarul rotund a suscitat un interes deosebit din partea tuturor celor care l-au cercetat, devenind pentru mulţi simbolul însuţi al Grădiştei sau al civilizaţiei dacice, afirma Călinescu. „Sanctuarul a fost semnalat încă din secolul al XIX-lea şi i s-au atribuit tot felul de funcţiuni posibile (templumonopter, amfiteatru, mormânt sau vatră de jertfă), aceea de calendar apărând cea mai justificată, fapt pentru care numeroşi învăţaţi s-au străduit să îi descifreze modul de funcţionare”, informa arheologul. Cercetarea monumentului a fost realizată în anii 1950 – 1958. Aici au fost descoperite o platformă, considerată loc de acces în sanctuar, şi o vatră e foc în spaţiul dintre cercul şi potcoava stâlpilor de lemn. Templul antic compus din trei cercuri concentrice (unul din blocuri de andezit, unul din stâlpi de andezit şi unul din stâlpi groşi din lemn), care aveau în centru o construcţie din stâlpi groşi din lemn, în forma unei potcoave, ar fi folosit la numărarea zilelor din an şi la calcule astronomice, susţin unii istorici.


Vă recomandă să citiţi şi:

Prăpădul naturii în cetăţile dacice. Cum sunt distruse accelerat cele mai faimoase vestigii antice ale poporului român

Furia naturii a lăsat urme adânci peste cele mai vizitate locuri istorice din Hunedoara. Monumentele-emblemă s-au degradat continuu în ultimii ani, fără ca autorităţile să ia măsuri pentru conservarea sau reabilitarea lor. Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei au avut cel mai mult de suferit.

VIDEO Descoperiri arheologice uimitoare în Sarmizegetusa Regia: ruinele unei clădiri misterioase şi o alee antică de lux, scoase la iveală

Arheologii au scos la lumină o alee antică, ramificaţie a celebrului drum pavat din Sarmizegetusa Regia şi un construcţie misterioasă, ridicată deasupra templelor dacilor, despre a cărei existenţă nu s-a ştiut până în prezent.

Vestigiile antice din Sarmizegetusa Regia sunt în pericol. „Starea lor este medie şi rea, în curs de deteriorare accelerată”

Monumentele din Sarmizegetusa Regia au ajuns într-o stare de degradare accelerată, recunosc autorităţile din judeţul Hunedoara, care propun intervenţii de urgenţă pentru conservarea vestigiilor.

FBI şi Interpol caută 11 brăţări dacice din aur, furate din zona Sarmizegetusa Regia

Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au informat că 11 brăţări spiralice din aur, provenite din zona Sarmizegetusei Regia, sunt căutate de autorităţi cu ajutorul FBI şi Interpol.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: