Bilanţul marilor tăieri de păduri: 573.000 metri cubi recoltaţi într-un an, 184 hectare regenerate artificial. Topul judeţelor la suprafaţa forestieră

Bilanţul marilor tăieri de păduri: 573.000 metri cubi recoltaţi într-un an, 184 hectare regenerate artificial. Topul judeţelor la suprafaţa forestieră

Hunedoara rămâne în topul judeţelor cu cea mai mare suprafaţă de pădure. FOTO: Daniel Guţă. ADEVĂRUL.

Aproape 600.000 de metri cubi de masă lemnoasă sunt recoltaţi anual în Hunedoara, unul dintre judeţele fruntaşe în topul suprafeţelor de pădure, dar şi al tăierilor.Institutul Naţional de Statistică a publicat situaţia suprafeţelor de păduri şi a exploatărilor forestiere pentru 2016, ultimul inclus în rapoarte.

Ştiri pe aceeaşi temă

Institutul Naţional de Statistică a publicat situaţia suprafeţelor de păduri şi a exploatărilor forestiere pentru 2016, ultimul inclus în rapoarte.

Oficial, judeţul Hunedoara deţine o suprafaţă de 311.700 de hectare de pădure, din care 81.000 de hectare sunt păduri de răşinoase (brad, molid, pin şi alte specii de conifere) şi circa 240.000 de hectare de foioase (fag, mesteacăn, stejar etc.).

Doar Caraş-Severin (421.000 ha) şi Suceava (438.000 ha) au o suprafaţă mai mare de pădure.

Judeţul Hunedoara are aproape 600 de hectare de păduri virgine (187 hectare) şi cvasivirgine (405 hectare), conform  Catalogului Naţional al Pădurilor Virgine şi Cvasivirgine.

O pădure virgină „este acea pădure care s-a format şi dezvoltat exclusiv sub acţiunea factorilor naturali şi în care procesele ecosistemice în dinamica lor se produc fără nicio influenţă antropică directă sau indirectă”, iar cea cvasivirgină este „pădurea virgină din trecut, care, între timp, a suferit modificări antropice observabile, nesemnificative asupra structurii, staţiunii şi proceselor ecosistemice”, arată definiţia publicată în Ordinul de Ministru 3397/2012. Alături de Hunedoara şi în judeţele Sibiu, Caraş-Severin, Argeş, Bacău, Braşov, Bihor, Suceava, Maramureş şi Prahova sunt păduri nealterate de intervenţia umană.

Peste 573.000 de metri cubi recoltaţi
Anul trecut, în judeţul Hunedoara au fost tăiaţi peste 573.000 metri cubi de pădure, mai puţin cu circa 25.000 metri cubi faţă de fiecare dintre anii 2011 – 2015. S-au tăiat 136.000 de metri cubi din pădurile de răşinoase şi aproape 300.000 de metri cubi de fag, restul fiind alocat pădurilor de stejar, de specii moi şi de specii tari. Hunedoara se numără printre judeţele unde s-a recoltat cel mai mare volum de masă lemnoasă, fiind întrecută de Arad, Caraş-Severin, Argeş, Vrancea, Suceava, Bacău, Mureş, Harghita şi Braşov.

Conform rapoartelor INS, 184 de hectare de teren au fost regenerate artificial în judeţul Hunedoara, în 2016, ultimul inclus în raport. Cea mai mare suprafaţă, 150 de hectare, a fost regenerată cu păduri de răşinoase. Pe aceste suprafeţe au avut loc lucrări de plantare de puieţi, butaşi şi sade sau de însămânţare a unei suprafeţe de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atât pe terenuri forestiere de pe care a fost exploatat arboretul matur, cât şi pe terenuri lipsite de vegetaţie forestieră, informează INS. În 2015, suprafaţa pe care au avut loc regenerări artificiale a fost de peste 300 de hectare, în Hunedoara. În 1990 a fost de peste 1.000 de hectare. În judeţul Suceava, care deţin primul loc la suprafaţa de pădur şi la tăieri, au fost regenerate peste 2.130 de hectare de pădure în 2016.


Vă recomandăm să citiţi şi:

Cine sunt stăpânii pădurilor din Retezat. Două familii maghiare au „moştenit” o suprafaţă mai mare decât cea deţinută de statul român în rezervaţie

Două familii cu origini maghiare deţin împreună o suprafaţă mai mare de pădure în Parcul Naţional Retezat decât cea de 7.000 de hectare aflată în posesia statului român. Nu sunt motive de îngrijorare, susţin reprezentanţii parcului naţional.

Scene revoltătoare în Retezat, locul de vis batjocorit de turiştii de picnic. „Astfel de (ne)oameni nu au ce căuta în parc”

Imagini tulburătoare din Poiana Pelegii, din Parcul Naţional Retezat, au fost publicate de un hunedorean. Secvenţele arată sacii de gunoaie şi mizeria lăsată în urmă de aşa-zişii iubitori ai muntelui, dar şi modul emoţionant în care o fetiţă de opt ani a vrut să protesteze faţă de comportamentul turiştilor.

VIDEO Minunea din Retezat. Cascada impresionantă care le deschide turiştilor drumul spre locurile de vis de pe munte

Cascada Lolaia se dezvăluie turiştilor la câţiva paşi de locul de unde cei mai mulţi dintre ei pornesc pe jos spre marile vârfuri şi lacuri glaciare ale Retezatului şi este una dintre marile atracţii turistice ale Parcului Naţional Retezat.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările