Americanul care a vânat comori în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în 1995: „M-a costat 3.500 de dolari expediţia, dar mi-a tăiat respiraţia ce am găsit acolo”

Americanul care a vânat comori în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în 1995: „M-a costat 3.500 de dolari expediţia, dar mi-a tăiat respiraţia ce am găsit acolo”

Frank Adams în fotografia din Courier Post.

La începutul anilor 1990, ruinele aşezărilor antice din Hunedoara au devenit locuri ideale pentru vânătorii de comori din Occident. Un ziar american publica povestea unuia dintre americanii care au plătit sume importante pentru a participa la o expediţie cu un grup de detectorişti, în fostul oraş daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

În anii 1990, aşezările antice din România au devenit tot mai atractive pentru vânătorii de comori din Occident. Dotaţi cu detectoare de metale şi însoţiţi de arheologii din zonă, unii dintre aceştia au trăit experienţe unice în timpul expediţiilor în ţară. Una dintre primele mărturii publicate în presa americană despre vânătoarea de comori antice din România a fost cea a detectoristului Frank Adams, care le-a povestit jurnaliştilor de la Courier Post aventura sa în Ulpia Traiana Sarmizegetusa.

„Pasiunea lui Frank Adams pentru detecţia de metale i-a adus câteva prăzi, dar niciuna precum comorile pe care le-a găsit în România. După ce a pieptănat câmpurile şi plajele de aici, din South Jersey, rezidentul din Franklin Township a adunat o colecţie personală impresionantă de inele de aur, ghiulele, nasturi şi monede, unele datând din Era Colonială. Luna trecută, Adams a plătit 3.500 de dolari pentru o excursie de 12 zile în România, la Sarmizegetusa, în ţinutul Transilvaniei. Instalatorul pensionat de la AT&T s-a alăturat altor 11 entuziaşti posesori de detectoare de metale, care au ajutat la descoperirea comorilor antice romane îngropate sub aşezare. <<Mi-a tăiat respiraţia ce găsisem>>, a spus Adams (60 de ani). <<Am mai găsit monede vechi şi uneori inele de aur pe ţărm, dar niciodată obiecte mai valoroase ca acelea>>”, le-a declarat Adams reporterilor de la Courier Post, într-un reportaj publicat în 17 iunie 1995.

Expediţiile pasionaţilor de comori
Excursia la care a participat pensionarul american pasionat de detecţii a fost organizată de o asociaţie de cercetare, numită Global Research and Discovery Network, cu care arheologii români erau familiarizaţi. „Grupul era format din oameni din întreaga ţară care mergeau în excursii în ţări străine, pentru detecţii”, menţiona ziarul american. De altfel, organizaţia era menţionată ca parteneră a arheologilor care au efectuat cercetări în Ulpia Traiana Sarmizegetusa, în perioada 1995 – 1997, în care, potrivit lucrărilor de specialitate, au fost descoperite o mulţime de obiecte interesante.

„Incluse în descoperirile grupului au fost monede de argint şi bronz datând din anii 200 î. Hr., o statuetă de bronz a Minervei, zeiţa apei, şi două inele de bronz, unul cu o piatră semipreţioasă cu zeul jupiter gravat pe ea. Adams a spus că unul dintre căutătorii de comori a descoperit chiar o statuetă de bronz, placată cu aur, a unei femei, dar fără cap, acesta putând fi încă îngropat acolo. Valoarea statuetei a fost estimată la 40.000 de dolari, dar pentru români era nepreţuită, spune Adams”, potrivit ziariştilor de la Courier Post.

„De cinci ani, arheologii români au excavat oraşul vechi de două milenii al Sarmizegetusei. Deşi oamenii de ştiinţă au descoperit un amfiteatru, un coliseum şi câteva case, autorităţile nu permit căutarea artefactelor aici, spune Adams. <<Arheologii erau familiari cu Global Research and Discovery Network şi au dorit ca noi să venim să investigăm>>, a spus Adams”, potrivit autorilor reportajului.

Relatarea americanului care a plătit o expediţie în căutarea comorilor din Ulpia Traiana Sarmizegetusa avea loc cu puţin timp înainte ca atenţia celor mai mulţi dintre vânătorii de comori străini să se mute spre cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, locurile celor mai preţioase descoperiri arheologice din ultimele decenii.

Numeroase mărturii citate mai puţin în presa occidentală şi mai mult în anchetele procurorilor dezvăluie cum aşezările antice au devenit treptat, în acei ani, locuri atractive pentru reţelele de traficanţi de artefacte.

Povestea Ulpiei Traiana Sarmizegetusa
Ulpia Traiana Sarmizegetusa a fost construită în vremea împăratului Traian,la poalele Retezatului, într-o zonă de importanţă strategică în care au avut loc de-a lungul secolelor mai multe bătălii sângeroase. Arheologii estimează că aici locuiau până la 30.000 de oameni. Printre cele mai spectaculoase construcţii din incinta oraşului antic se află amfiteatrul în tribunele căruia încăpeau peste 5.000 de oameni, susţin istoricii. Oraşul antic era străbătut de un drum imperial care venea de la Drobeta, iar în ruta sa intrau Tibiscum şi Sarmizegetusa, Apulum, Potaissa (Turda), Napoca (Cluj) şi Porolissum (Moigrad), cel mai nordic punct al provinciei. Declinul Sarmizegetusei romane a avut loc la mijlocul secolului al treilea. Pe fondul atacurilor şi al lipsei soluţiilor de a apăra Dacia, împăratul Aurelian a hotărât retragerea peste Dunăre a armatei şi funcţionarilor, care au fost urmaţi şi de proprietarii de pământ şi de sclavi. „Oraşul a continuat să supravieţuiască cu o populaţie împuţinată şi modestă, care trăia în palatele părăsite şi care, în caz de atac, se adăpostea în amfiteatru, transformat într-o fortăreaţă rezistentă. Viaţa oraşului a încetat probabil odată cu năvălirea hunilor şi a popoarelor aduse de aceştia, informează reprezentanţii secţiei muzeale a sitului.


Vă recomandăm şi:

VIDEO Ulpia Traiana Sarmizegetusa în imagini inedite. De ce este confundat oraşul antic cu Sarmizegetusa Regia

Primul oraş roman înfiinţat în vremea împăratului Traian se numără printre cele mai vizitate locuri din Transilvania, chiar dacă în ultimii ani investiţiile în conservarea monumentelor sale au lipsit, iar o parte dintre vizitatorii sitului de la poalele Retezatului confundă Ulpia Traiana Sarmizegetusa cu capitala Regatului Dac, Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei.

Megaconstrucţiile strămoşilor noştri. Cum au fost ridicate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, podul peste Dunăre şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa

Ansamblul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, oraşul daco-roman Ulpia Traiana Sarmizegetusa şi podul de peste un kilometru ridicat în vremea împăratului Traian peste Dunăre se numără printre cele mai importante monumente ale Antichităţii, din ţara noastră.

Oraşe dispărute din România. Povestea celor două Sarmizegetusa: oraşul regilor daci şi capitala întemeiată de romani

Oraşe dispărute din România: Sarmizegetusa Regia şi Ulpia Traiana Sarmizegetusa au fost în perioade diferite ale Antichităţii cele mai importante oraşe ale Daciei. Ruinele celor două foste capitale se află pe teritoriul Hunedoara şi reprezintă situri istorice importante.

Ce limbă vorbeau, de fapt, dacii şi de ce nu foloseau scrierea. Sute de cuvinte mai puţin ştiute pe care ni le-au lăsat moştenire strămoşii noştri

Aproape 200 de cuvinte din limba română îşi au originea în limba vorbită de daci, potrivit celor mai mulţi dintre oamenii de ştiinţă care s-au dedicat studierii limbilor arhaice. Dacii nu foloseau scrierea, este o altă concluzie la care au ajuns lingviştii consacraţi, însă cele mai multe dintre teoriile privind limba sau scrisul în vremea antică au stârnit controverse.

Cele 10 secrete ale Sarmizegetusei Regia: cum a fost cucerită şi distrusă de romani, ce înseamnă Decebalvs per Scorilo şi misterele sanctuarelor solare

Sarmizegetusa Regia a fost capitala Daciei, înainte de războaiele romane care au dus la distrugerea ei. În prezent situl arheologic al vechiului oraş antic este inclus în patrimoniul UNESCO, importanţa fiindu-i astfel recunoscută pe plan mondial.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: