VIDEO “Racheta albă”- filmul care-i făcea pe copiii din comunism să viseze cu ochii deschişi la zborul în spaţiu şi la descoperirea comorilor dacice

VIDEO “Racheta albă”- filmul care-i făcea pe copiii din comunism să 
viseze cu ochii deschişi la zborul în spaţiu şi la descoperirea 
comorilor dacice

Racheta albă / Captură TV

Ca să-ţi aminteşti de “Racheta albă” trebuie să fi împlinit cel puţin 40 de ani. Filmat în urmă cu aproape trei decenii sub forma unui serial de opt episoade, în Giurgiu, “Racheta albă” se adresa în special pionierilor şi şoimilor patriei fiind practic varianta cinematografică a revistelor “Cutezătorii” şi “Start spre viitor”, foarte populare în acea epocă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Părerile despre “Racheta albă” sunt astăzi împărţite. Dacă o parte a celor care l-au văzut spun că este un film reuşit, alţii se rezumă plastic la “o porcărie”.

Cert este că în acea perioadă, marea majoritate a puştilor urmăreau cu nesaţ aventurile prin care treceau Viorel, Dan, Gâză, Stejara sau stăncuţa vorbitoare Căuţă.

“Serialul a avut opt episoade şi a rulat de mai multe ori. Era difuzat în fiecare duminică dimineaţa şi ţin minte că era bătaie în faţa televizorului pentru a prinde un loc bun. Mi-a plăcut atât de mult încât am citit ulterior şi cartea” susţine George, unul dintre cei care consideră şi azi “Racheta albă” drept un film amuzant şi educativ.

“Să fim serioşi, filmul este unul subţire, forţat, nu mi-a plăcut nici în acea perioadă şi nici după Revoluţie atunci când l-am revăzut. S-a dorit să fie ceva în genul Cireşarii sau Pistruiatul dar este departe de acestea” afirmă Marcel un alt giurgiuvean care a auzit de “Racheta albă”.

"Racheta albă" şi Giurgiu

Dincolo de aceste păreri împărţite rămân amintirile, nostalgia dar şi unele imagini din Giurgiu de altădată.

Filmat aproape exclusiv în municipiu, în anul 1984, “Racheta albă” se axează foarte mult pe dialog, pe jocul actorilor şi informaţii ştiinţifice şi prea puţin pe imagini şi viaţa oraşului.

Cu toate acestea, giurgiuvenii pot recunoaşte cu uşurinţă Turnul Ceasornicului, Muzeul Judeţean “Teohari Antonescu”, Parcul Alei, Podul Bizetz, Şoseaua Bucureşti sau Cetatea din insulă.  

Chiar dacă a fost montat şi a rulat în comunism, “Racheta albă” nu poate fi considerat un film de propagandă precum alte pelicule din acea vreme.

Despre prietenie

Având la bază romanul omonim al lui Ludovic Roman, “Racheta albă” prezintă întâmplările prin care trec şapte copii din provincie în vacanţa de vară. Personajele principale sunt Viorel şi Dan, colegi şi buni prieteni, radioamatori pricepuţi, care găsesc un manuscris vechi ce se dovedeşte ulterior a fi harta unei comori dacice.

Ajutaţi de Căuţă, o stăncuţă vorbitoare şi de Gâză, fratele mai mic al lui Dan, cei doi prieteni descoperă în apropierea oraşului un turn părăsit din care patru puşti pasionaţi de tehnică au amenajat un veritabil laborator de cercetări denumit „Racheta albă”.

Stejara, Codrin, Nicolo şi Georgiana îi primesc pe nou-veniţi în gaşca lor după ce-i supun la un test cu întrebări din astrofizică.

Cei şapte interceptează şi un mesaj misterios pe care-l pun în legătură cu documentul, ceea ce îi determină să plece în căutarea comorii dacice.

Un rol important în film îl are profesorul Axinte (interpretat de George Constantin) şi câinele său Emir.

Dincolo de peripeţiile puştilor şi informaţiile ştiinţifice, mesajul filmului este clar: prietenia şi munca în echipă.

„Racheta albă” (1984) a fost regizat de Cristiana Nicolae, muzica fiind asigurată de Marius Ţeicu. Din distribuţie au făcut parte Radu Cristian Nicolae (Viorel), Mirea Velisar (Dan), George Constantin (profesorul Axinte), Ivona Cezar (Stejara), Adrian Vâlcu (Codrin), Tatiana Spineanu (Georgiana), Mihai Pavlovici (Nicolo) şi Cătălin Micu (Gâză).
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările