Un nou scandal în Sănătate. Acuzaţii de licitaţii trucate pentru medicamente la Spitalul de Urgenţă din Galaţi

În ciuda faptul că autorităţile au negat în repetate rânduri că ar fi probleme la cel mai mare spital din sudul Moldovei, jurnalistul Cătălin Tolontan face dezvăluiri ample despre modul cu achiziţiile de medicamente sunt dirijate de către angajaţii unităţii medicale doar către anumite companii farmaceutice.

Suspiciunile legate de modul cum se face aprovizionarea cu medicamente a Spitalului Clinic de Urgenţe „Sfântul Apostol Andrei” din Galaţi (bănuit de multă vreme de contracte şi licitaţii „cu dedicaţie”), par să se confirme.

De-a lungul timpului, achiziţiile de medicamente ale unităţii medicale gălăţene au făcut obiectul mai multor scandaluri cu substrat politic, ba chiar s-au făcut şi sesizări la Ministerul Sănătăţii şi la DNA, însă, de fiecare dată, răspunsul autorităţilor a fost clar: „aspectele sesizate nu se confirmă”.

Partea interesantă este că o investigaţie jurnalistică declanşată de  jurnalistul Cătălin Tolontan (şi dată publicităţii pe 1 iulie 2016) demonstrează, negru pe alb, că în realitate există grave probleme cu achiziţiile de medicamente la cel mai mare spital din sudul Moldovei.

Potrivit informaţii publicate pe 1 iulie 2016 de jurnalistul Cătălin Tolontan pe blogul său, cel puţin în ceea ce priveşte licitataţia declanşată prin anunţul de participare numărul 167938/04.05.2016 (deci pe ultima sută de metri a mandatului medicului Nicolae Bacalbaşa la conducerea CJ, instituţia ordonatoare de credite a spitalului) are mari probleme cu respectarea reglementărilor legale..

Achiziţia s-a încheiat pe 22 iunie 2016 şi s-a soldat cu un contract valabil pe doi ani, cu o valoare minimă de 1,4 milioane de lei şi una maximă de 35,5 milioane de lei. Plafoanele respective semnifică faptul că, în funcţie de necesităţi, spitalul gălăţean se obligă să cumpere de minimum 1,4 milioane de lei, iar furnizorul trebuie să asigure medicamente, la cererea beneficiarului, de până la 35,5 milioane de lei.

Medicamente trecute în actele de licitaţie cu denumirea comercială

Unul dintre aspectele sesizate este acela că, în documentaţia SEAP aferentă licitaţiei, la loturile 15, 16 şi 61 sunt specificate denumirile comerciale ale produselor, deşi legea impune explicit că se trebuie folosit ca reper substanţa activă şi concentraţia cerută.

Totuşi, după cum se poate vedea şi din imaginea alăturată spitalul din Galaţi trece în acte denumirea comercială, astfel:

Lotul 15) Aminoplasmal hepa 10%-⁠⁠500ml.

Lotul 16) Aminoplasmal cu electroliţi 100g/⁠⁠l-⁠⁠500ml

Lotul 61) Combinaţii -⁠⁠ Nutriflex lipid peri 2500ml emulsie.

Partea interesantă este că toate aceste materiale sunt produse de firma nemţească B. Braun şi distribuite de filiala B. Braun România.

„Toate trei sunt destinate pentru secţia de A.T.I. Şi e o dedicaţie către B. Braun. Normal era să se folosească un cuvânt, «combinaţii», cum s-a folosit, de exemplu, la loturile 59 şi 60. Deşi e folosit şi la lotul 61, aici nu se menţionează o combinaţie de substanţe active, ci direct denumirea produsului B. Braun”, a explicat pentru www.tolo.ro o sursă din spital.

De altfel Consiliul Concurenţei explică lururile similar: „În conformitate cu legislaţia existentă în materia achiziţiilor publice, este interzisă definirea în caietul de sarcini a unor specificaţii tehnice care indică o anumită origine, sursă, producţie, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comerţ, un brevet de invenţie, o licenţă de fabricaţie, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse”.

Probleme sunt şi la alte loturi de medicamente din licitaţia menţionată, Amintim aici Lotul 25 (Aspenter), lotul 35 (Bixtonim), lotul 69 (Dicarbocalm), lotul 72 (Diurex).

Toate denumirile din paranteze sunt comerciale, aparţin unor producători distincţi, iar menţionarea lor în caietul de sarcini îi elimină din competiţie pe toţi producătorii de medicamente alternative.

Conducerea spitalul dă din colţ în colţ

Chestionată în legătură cu situaţia, conducerea spitalului din Galaţi a evitat, cel puţin deocamdată, să ofere un răspuns tranşant la această chestiune, solicitând timp pentru a se documenta. De asemenea, conducerea spitalul afirmă că a corectat problemele, deşi o verificare a documentelor indică faptul că această corectură s-a făcut doar formal, la numai o parte dintre produse.

Oricum responsabilitatea pare să fie pasată între managerul Mihaela Debita, farmacista şefă Silvia Chicoş, directorul financiar contabil Valentina Dobrea şi şefii de secţie. Practic, şefilor de secţie li se pune în cârcă faptul că ar fi cerut în mod explicit respectivele documente, deşi legea impunea ca managerul, farmacistul şef şi directorul financiar să realizeze caietul de sarcini şi cererea de ofertă în conformitate cu legislaţia privind achiziţiile publice.

Deocamdată, conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi a evitat, la rândul ei, să se pronunţe în legătură cu acest scandal care are în centrul său cea mai mare unitate medicală din sudul Moldovei.