Povestea tragică a doctoriţei geniale care a revoluţionat oftalmologia în România.  A murit la doar 38 de ani

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Adela Leonida (stânga) cu tatăl ei şi fratele Paul FOTO Colecţia Fundaţiei Calea Victoriei
Adela Leonida (stânga) cu tatăl ei şi fratele Paul FOTO Colecţia Fundaţiei Calea Victoriei

Născută la Galaţi, într-o familie de oameni geniali (fraţii şi surorile ei au avut contribuţii fundamentale în domeniile în care au lucrat), Adela Leonida Paul a fost primul specialist român care a folosit curentul electric în tratamentul cataractei. Datorită profesionalismului, a ajuns medic oftalmolog al Casei Regale.

Adela Leonida Paul face parte din categoria destul de mare a românilor despre care se ştie nemeritat de puţin, având în vedere importanta ei contribuţie la progresul medicinei. S-a născut la Galaţi, în 7 aprilie 1890, într-o familie de intelectuali. Tatăl ei, Atanase Leonida, era ofiţer de carieră şi inventator, iar mama, Matilda (fosta Gill; era fiica unui inginer francez) era profesoară.

Ambii erau oameni valoroşi. În vreme ce Matilda era cunoscută în înalta societate de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea ca o persoană erudită, cu cunoştinţe vaste în mai multe domenii, Atanase a avut contribuţii importante la perfecţionarea tehnicii militare a armatei române, în special în ceea ce priveşte artileria şi sistemele de transmisiuni.

Adela a trăit într-o familie numeroasă şi genială. Soţii Atanase şi Matilda Leonida au împreună 11 copii, toţi reuşind să impresioneze în domeniile în care au activat. 

Astfel, Eliza Leonida Zamfirescu devine prima femeie inginer din Europa, Dimitrie Leonida devine un mare om de ştiinţă (este fondatorul Muzeului Tehnic din Bucureşti), Gheorghe Leonida este cel care sculptat chipul celebrei statui a lui Iisus, construită pe muntele Corcovado, din Rio de Janeiro (Brazilia), iar Paul Leonida este un strălucit general al armatei române.

Adela nu putea fi altfel. Avea să devină unul dintre cei mai importanţi medici oftalmologi pe care i-a avut România, cu o contribuţie remarcabilă la dezvoltarea ştiinţei medicale.

Devine medic în negura Primului Război Mondial

Mezina familiei Leoniada făcut şcoala primară la Galaţi, după care a urmat cursurile Liceului de fete „Regina Maria” din Capitală şi apoi Facultatea de Medicină din Bucureşti, pe care o termină în 1916, în toiul Primului Război Mondial.

Începând din anul II de facultate este cooptată de clinica oftalmologică a profesorului Stănculescu (o somitate în domeniu în acea vreme), semn că tânăra studentă avea deja certe calităţi profesionale.

După absolvire este repartizată la Spitalul de Ochi din Iaşi, care devine spital de război, ca mai toate spitalele din Moldova, în perioada 1917-1918. Acolo are privilegiul de a-l seconda în operaţii pe renumitul medic francez Dantrelle, de la care învaţă practici chirurgicale de avangardă.

Este important de ştiut că în perioada petrecută la Iaşi (pe atunci capitală a României, căci Guvernul părăsise Bucureştiul aflat sub ocupaţie germană), Adela Leonida îşi cristalizează şi primele cercetări în domeniul oftalmologiei.

Publică - în revistele de specialitate ale vremii, precum „La Presse Medicale” şi „Natura” – mai multe articole despre tratamentul chirurgical al cataractei şi despre aplicarea curentului electric în medicină. Avea să fie, de altfel, primul specialist român care a folosit curentul electric în tratamentul cataractei.

În 1918, cu puţin timp înainte de încheierea războiului, îşi ia doctoratul în medicină, la Iaşi, cu lucrarea „Complicaţiile tifosului exantematic la ochi”, obţinând calificativul „magna cum laude”. 

Tot în Moldova avea să aibă primele contacte cu familia regală a României. În octombrie 1918, în conacul familiei Hrisoveloni din Ghidigeni, o întâlneşte pentru prima oară pe Regina Maria, care venise la nunta lui Constantin Zamfirescu (fratele cunoscutului scriitor Duiuliu Zamfirescu), cu Elisa Leonida, sora Adelei.

O operează cu succes pe Regina Maria

În1919 Adela revine la Bucureşti şi este numită, la doar 29 de ani, directoare a Orfelinatului de orbi Vatra Luminoasă. Acolo înfiinţează o tipografie care tipărea în Braille (cu simboluri în relief, astfel încât să poată fi „citite” cu degetele de către orbi), în care se vor tipăr ani de-a rândul manuale pentru clasele primare şi de liceu, atît de necesare şcolilor speciale pentru nevăzători.

Avea să o ajute la transcrierea partiturilor muzicale, dar şi a operelor din literatura română şi universală, sora sa, Natalia Leonida, o cunoscută artistă a acelor vremuri. Totul s-a făcut fără plată, lucru care, probabil, îi face să zâmbească pe mai-marii vremurilor noastre, obişnuiţi cu ideea că o lucrare „cu dedicaţie” (mai ales unei rude), trebuie să aducă şi un „comision” consistent.

În 1920, se înfiinţează la Bucureşti Spitalul de ochi „Vatra Luminoasă”, unde Adela va fi primul director. Deja faima i se răspândise, iar Casa Regală a României o numeşte oftalmolog oficial al Curţii şi o împuterniceşte să o opereze de cataractă pe Regina Maria. Operaţia are succes, iar laudele nu mai contenesc să vină, în presa vremii, pe adresa doctoriţei Leonida.

Se stinge din viaţă din cauza unei erori medicale

Destinul avea să-i joace o festă, însă, Adelei Leonida. Aflată în plină ascensiune profesională, doctoriţa se stinge din viaţă în anul 1928, la numai 38 de ani. Potrivit presei interbelice, ea ar fi murit în urma complicaţiilor suferite în urma unei operaţii la ficat. Incidentul avea să producă au adevărat scandal, unii dintre membrii familiei Leonida acuzându-i de neglijenţă pe medicii care au tratat-o.

De-a lungul carierei, Adela Leonida (devenită Adela Paul după căsătorie) a efectuat peste 8.000 de operaţii la ochi, adică peste 500 de intervenţii chirurgicale pe an, ceea ce demonstrează imensa capacitate de efort a doctoriţei geniale.

Vă mai recomandăm şi:

Povestea inventatorului genial chinuit de o boală psihică. A fost obsedat de microbi şi de cifra 3 

Dispozitivul secret care sfidează regulile fizicii. A fost inventat de un român şi funcţionează fără oprire de 68 de ani

Românul de Nobel alungat din ţară pentru că a îndrăznit să-i critice sistemul medical: „Bolile morale ne macină“

Galaţi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite