FOTO O stradă din centrul Galaţiului a fost  retrocedată după ce Primăria a făcut lucrări de amenajare a zonei fără autorizaţie

FOTO O stradă din
centrul Galaţiului a fost  retrocedată după ce Primăria a făcut lucrări de amenajare a zonei fără autorizaţie

Prima bandă a străzii Traian, breteaua spre strada Brăilei şi trotuarul au devenit proprietate privată

Primăria oraşului Galaţi este obligată, printr-o sentinţă judecătorească pronunţată de Curtea de Apel Braşov, să restituie unei persoane un teren în suprafaţă de 861 de metri pătraţi pe care se află o parte dintr-o stradă, un părculeţ, un trotuar şi o parcare.

Beneficiarul retrocedării este cetăţeanul austriac Mircea Bernstein, urmaşul familiei care a deţinut până în 30 decembrie 1948 cinematograful „Lux”, aflat pe respectivul teren.

Odiseea unui cinema

 
Foto

Familia Bernstein a intrat în posesia terenului în anul 1926 şi a ridicat aici, la intersecţia a două străzi foarte importante ale oraşului (Brăilei şi Traian, fostă Sf. Ilie), un cinematograf impozant, cu 300 de locuri. Era, la acea vreme, cel mai mare cinema al Galaţiului, însă era considerat, potrivit mărturiei reputatului cineast Tudor Caramfil, „cam rău famat”, deoarece era preferat de hoţii de buzunare din cauza numărului mare de spectatori.

În 1948, cinematograful „Lux”avea să fie confiscat de stat, prin Decretul de Stat nr. 303 din 3 noiembrie, la un loc cu alte patru cinematografe din judeţul Covurlui (a cărei capitală era Galaţiul): „Aro-Bănică”, „Central”, „V.Miron” şi „Odeon”.

Ulterior, cinematograful şi-a continuat activitatea sub administrarea statului, sub denumirea de „Cinema Dunărea”. În anul 1991, însă, clădirea a fost abandonată din cauza stării foarte proaste a structurii de rezistenţă. „Există risc major de prăbuşire în caz de seism”, aprecia, la acea vreme, Inspecţia în Construcţii. De altfel, în 1992 clădirea avea să fie dărâmată, primarul din acea vreme (actualul senator Eugen Durbacă) preferând demolarea în locul consolidării.

Lucrări fără autorizaţie

Fiul primarului tocmai obţinuse autorizaţia pentru construirea unei clădiri impozante de birouri – „Vox Center” – pe terenul aflat în spatele cinematografului. Astfel,  „Vox Center” a căpătat deschidere şi către strada Traian, devenind un punct comercial strategic. Terenul pe care se afla cinema „Dunărea” a fost folosit apoi pentru amenajarea a unei parcări şi a unui părculeţ, dar şi pentru a lărgi trotuarul de la strada Traian, a suplimenta strada cu o bandă (pentru cei care virează spre dreapta pe strada Brăilei) şi a construi o bretea rutieră între cele două străzi. Toate aceste lucrări s-au făcut fără autorizaţie.

Un lung şir de procese

În 2002, Primăria Galaţi este notificată de Hortense Enbar Bernstein (notificarea nr. 164/N/2002) în legătură cu restituirea în natură, conform legii 10/2001, a terenului pe care se afla cinematograful „Lux”. Petenta demonstra cu documente atât  dobândirea proprietăţii (prin actul de vânzare cumpărare din  26 februarie 1926), cât şi pierderea posesiei în favoarea statului român (în 3 noiembrie 1948).

Solicitarea este analizată de Primăria Galaţi mai bine de trei ani, după care este respinsă, prin dispoziţia de primar nr. 1871/SR/6 iunie 2005. Documentul este semnat de Dumitru Nicolae. Între timp, Hortense Enbar Bernstein decedează, iar litigiul legat de teren este preluat de fiul acesteia, austriacul Mircea Bernstein. Acesta a atacat decizia Primăriei la Tribunalul Galaţi, instanţă care, după 10 luni, respinge solicitarea de restituire în natură prin Sentinţa civilă nr. 499 din 28 aprilie 2006. Litigiul se mută apoi la Curtea de Apel Galaţi, care judecă primul termen de-abia în iunie 2008, adică la peste doi ani de la pronunţarea sentinţei civile atacate.

În 24 februarie 2009, prin Decizia civilă nr. 78/A, este menţinută sentinţa Tribunalului, aşa că judecata ajunge la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aici, lucrurile iau o cu totul altă întorsătură. Judecătorii decid (prin decizia civilă nr. 4856 din 30 septembrie 2010), casarea deciziei Curţii de Apel Galaţi şi rejudecarea apelului în dosar, iar acest lucru porneşte o adevărată avalanşă în justiţie: magistraţii instanţei gălăţene fac cereri de abţinere unul câte unul. Apoi, în rejudecare, se ajunge la aceeaşi concluzie ca prima oară: menţinerea deciziei Tribunalului (Decizia civilă nr. 32/A/23 februarie 2011).

Se ajunge din nou la Înalta Curte, care retrimite cauza la instanţa gălăţeană (prin decizia civilă nr. 4492 din 14 octombrie 2013, a ÎCCJ). La Galaţi, nebunia continuă. Judecătorii de abţin din nou pe bandă rulantă, iar în  25 septembrie 2014 dosarul este strămutat la Curtea de Apel Braşov. Trecuseră deja opt ani de judecată şi 12 ani de la notificarea de retrocedare a imobilului.

Când primăria construieşte fără autorizaţie

La Curtea de Apel Braşov lucrurile se simplifică brusc, iar în 4 februarie 2015, după numai cinci luni de la preluarea cauzei, se dă pronunţarea. Prin Hotarârea nr. 151/2015  este schimbată radical toată situaţia, Primăria Galaţi fiind obligată să-l pună în posesie pe Mircea Bernstein cu terenul revendicat. De altfel, municipalitatea a fost notificată în acest sens în urmă cu câteva zile. „Primăria municipiului Galaţi a fost notificată de persoana în cauză cu privire la decizia instanţei. Am demarat procedurile legale de punere în posesie”, ne-a declarat Emanuela Turcu, purtătorul de cuvânt al instituţiei.

În cei 10 ani de procese, juriştii municipalităţii nu au reuşit să demonstreze justiţiei un lucru crucial, respectiv că pe o parte din teren există trotuare şi chiar o bucată de stradă, caz în care retrocedarea nu s-ar mai fi făcut în natură. Această situaţie a fost posibilă pentru simplul fapt că Primăria a construit acolo fără a avea autorizaţie.

A treia stradă retrocedată la Galaţi

Aplicarea deciziei Curţii de Apel Braşov va duce la schimbarea coniguraţiei rutiere de la intersecţia străzilor Brăilei şi Traian. Retrocedarea va afecta serios proiectul (a cărui finanţare a fost deja aprobată de CL) de transformare a străzii Traian în principala arteră de tranzitare a oraşului Galaţi pe axa nord-sud.

Acesta este al treilea caz de stradă retrocedată la Galaţi. Anul trecut, o porţiune a străzii Iancu Fotea (în spatele parcului „Eminescu”) a fost închisă de către proprietarul terenului alăturat, iar în urmă cu patru ani, o parte din aleea Sindicatelor (din zona Portului) a devenit, tot prin decizie judecătorească, proprietate privată.

CITESTE SI: ArcelorMittal Galaţi renunţă complet la aburul tehnologic furnizat de CET

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: