Gruparea care a speriat România cu înşelăciuni prin metoda „Acoperişul”. Ocupau casele proprietarilor cu forţa

Gruparea care a speriat România cu înşelăciuni prin
metoda „Acoperişul”. Ocupau casele proprietarilor cu forţa

FOTO arhivă Adevărul

Escrocii îşi racolau victimele de pe site-urile de publicitate. Proprietarii de imobile se lăsau păcăliţi de preţurile mici de renovare a acoperişurilor, iar după ce membrii grupării demarau lucrările, le cereau sume mult mai mari decât cele stabilite iniţial.

Curtea de Apel Galaţi a condamnat definitiv patru persoane, membri ai comunităţii rromilor de origine maghiară din judeţele Cluj şi Mureş, pentru constituire de grup infracţional organizat, înşelăciune, şantaj şi evaziune fiscală. Decizia a fost pronunţată pe 7 decembrie.

Cea mai mare pedeapsă o are de ispăşit capul grupării, Balasz Gabor, care a primit 7 ani de închisoare. Arghirea Bot George a fost condamnat la 2 ani de închisoare, iar Gabor Boby Gavrilă  la 2 ani şi 8 opt luni închisoare, ambele pedepse fiind cu executare. Singurul care nu va ajunge după gratii este Caluschi Radu, care a primit 2 ani şi 8 luni de închisoare cu suspendarea executării.

Numărul persoanelor escrocate de gruparea infracţională este mare, fiind vorba de 34 de proprietari de case din şase judeţe. Instanţa i-a obligat pe escroci să le restituie 678.000 de lei şi a dispus confiscarea în folosul statului a 118.000 de lei, bani obţinuţi de la alte victime ale înşelătoriei, dar care nu s-au mai constituit părţi civile în dosar.

Victimele, racolate prin site-urile de publicitate

Potrivit anchetatorilor, gruparea infracţională care opera prin metoda ”Acoperişul” s-a constituit în 2017 şi a acţionat pe raza judeţelor Galaţi, Bucureşti, Constanţa, Ilfov, Călăraşi şi Tulcea, racolând viitoarele victime de cele mai multe ori prin intermediul unor site-uri de publicitate în care ofereau servicii de reparaţii la acoperişurile imobilelor.

”Ca urmare a publicităţii create, membrii grupării erau contactaţi telefonic de către victime care, crezând că discută cu reprezentanţii unor societăţi comerciale serioase, solicitau întâlniri/negocieri pentru realizarea unor lucrări de reparaţii, în special la acoperişurile imobilelor”, au stabilit procurorii DIICOT Galaţi.

Decopertau acoperişurile şi începeau şantajul

Ulterior, la momentul încheierii contractului, de cele mai multe ori se percepea un avans din preţ, iar în aceeaşi zi sau la termenul stabilit, se demarau lucrările de reparaţie/înlocuire/construire a acoperişului. După decopertarea acoperişului, în special atunci când se aduceau materiale de construcţii la locuinţele victimelor, membrii grupării solicitau plata unor sume considerabil mai mari decât cele convenite iniţial, cu titlu de tranşe din preţ.

”În situaţia în care proprietarii caselor refuzau achitarea preţului cerut de grupare, membrii acesteia recurgeau la ameninţări directe (incendierea casei sau autoturismului şi acte de violenţă), agresivitate în limbaj şi comportament, le intimidau prin numărul mare de persoane şi refuzul acestora de a părăsi imobilul până când nu primeau sumele de bani cerute”, spun anchetatorii.

Cum justificau diferenţele de preţ

Pentru a justifica diferenţele de valoare între sumele convenite iniţial şi cele solicitate după decopertarea acoperişurilor, membrii grupării le explicau proprietarilor că preţul convenit iniţial şi consemnat în contract nu includea şi accesoriile sau că suprafaţa construită a fost mai mare.

Membrii grupării identificau şi apoi contactau persoane în vederea executării unor lucrări de amenajări interioare de mică amploare, precum şi de reparaţii la nivelul acoperişului. După ce iniţial refuzau să comunice un preţ exact al lucrării sau transmiteau un preţ avantajos (de o valoare semnificativ mai mică decât cel al pieţei), reuşind astfel să atragă victimele, liderii grupării trimitea echipe de muncitori (ceilalţi membri ai grupării) la imobilele proprietarilor de imobile.

”Respectivele echipe de muncitori au procedat la deteriorarea imobilelor în cauză, iar ulterior, coordonatorii grupării au reluat legătura cu persoanele vătămate şi le-au solicitat acestora sume mari de bani invocând diverse motive nereale”, susţin procurorii DIICOT Galaţi.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Înşelăciune cu credite ilegale. Cum au dat două femei o lovitură de peste 70.000 de lei la o casă de ajutor reciproc

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările