„Focul morţilor” şi „Pâinea lui Iisus”, două tradiţii la care moldovencele ţin cu sfinţenie
0
La doar 15 kilometri de oraşul Galaţi, în satul Odaia Manolachi, gospodinele păstrează cu sfinţenie tradiţiile de Paşte. Focul morţilor, Pâinea lui Iisus şi vopsitul ouălor sunt doar câteva din aceste obiceiuri.
Iubitoare de folclor şi tradiţii, fosta educatoare a satului, Ecaterina Hulea duce mai departe obiceiurile din Săptămâna Mare, învăţate din moşi strămoşi.
Dacă în primele zile din săptămână merge la Biserică cu Denii, în Joia Mare pregăteşte focul morţilor pentru a alunga spiritele rele. Gospodina se trezeşte la prima oră a dimineţii şi aprinde focul în curte.
„În urma curăţeniei de Paşte s-au adunat nişte gunoaie. În Joia Mare, ne trezim dis-de-dimineaţă şi facem atâtea focuri câţi morţi apropiaţi avem. Se spune că cei trecuţi în nefiinţă vin să se încălzească în jurul focului. De asemenea, legenda spune că focul alungă spiritele rele din jurul casei, din jurul celor dragi. De asemenea, alungăm vremea rea şi toate necazurile”, povesteşte Ecaterina Hulea.
Foto: Cornelia Mazilu
În fiecare an, la vopsitul ouălor şi prepararea Pâinii lui Iisus, Ecaterina Hulea invită mai multe gospodine din sat. Pandemia le-a stricat, însă, planurile, aşa că anul acesta s-au întâlnit în grup restrâns. Gospodinele poartă mască şi respectă toate regulile impuse.
„Pâinea lui Iisus” sau „Pasca” este o prăjitură tradiţională şi are formă rotundă pentru că se spune că scutecele lui Iisus au fost rotunde. Se prepară din puţin aluat de cozonac şi este umplută cu brânză de vaci.
„Reţeta am învăţat-o de la mama mea şi o folosesc şi în ziua de astăzi. Pasca se face într-un vas rotund. Folosim o cocă din aluat de cozonac: făină, lapte, sare, zahăr, ouă, drojdie şi esenţe. Separat, folosim compoziţie din brânză de vaci, ouă, zahăr, mirosuri şi coajă de lămâie. După ce coca a crescut, ne pregătim un vas rotund, aşa am învăţat de la mama mea. Aşez pe fundul vasului un strat de cocă, apoi lucrez din aluat o coroniţă. După ce am asezat-o, pun compoziţia din brânză. La final, modelez tot din cocă semnul crucii ţi o bag la cuptor", spune gospodina.
Sursa: C.M
Ouăle se vopsesc în zeamă de sfeclă roşie sau urzici
„Legenda spune că, în timp ce Iisus era răstignit pe cruce, o femeie a trecut pe acolo cu un coş plin cu ouă. S-a aşezat în genunchi în faţa crucii, a pus coşul cu ouă jos, iar acestea s-au înroşit de la picăturile de sânge ce cădeau din rănile lui Iisus”, povesteşte Ecaterina Hulea.
La vopsitul ouălor, Ecaterina Hulea foloseşte doar produse naturale precum coji de ceapă, frunze de leuştean şi zeamă de sfeclă roşie sau urzici pentru a le colora.
„Fiecare ou este învelit în coji de ceapă şi frunze de leuştean. Le invelim apoi într-un ciorap si le introducem într-un lichid fiert. Pentru ca ouăle sa iasă roşii folosim sfecla roşie. Dacă vrem ouă verzi, folosim urzici. Le fierbem 15 minute, apoi le scoatem şi le ungem cu un pic de untură pentru a prinde un luciu", ne dezvăluie gospodina.
Foto: Cornelia Mazilu
În noaptea de Înviere toţi creştinii trebuie să meargă la Biserică pentru a duce acasă Lumina Sfântă. A doua zi dimineaţa, membrii familiei se vor spăla pe faţă cu apa în care au stat un ou roşu şi un bănuţ, apoi vor mânca pască sfinţită şi vor ciocni ouă folosind urările: „Hristos a Înviat/Adevărata Înviat”.
Se încarcă comentariile...
