Fobia care face praf orice întâlnire romantică. Ce este antofobia, cum se manifestă şi ce spun psihologii despre ea

Fobia care face praf orice întâlnire romantică. Ce este antofobia, cum se manifestă şi ce spun psihologii despre ea

FOTO Arhivă Adevărul

Deşi pare să fie o afecţiune rară, antofobia este prezentă, în diverse forme, la peste două milioane de pământeni. Multă vreme a fost considerată o reacţie alergică atipică la polen, însă în ultimele decenii a fost clasificată drept o fobie.

Când vine vorba despre o întâlnire romantică sau despre ziua cuiva, primul lucru la care te gândeşti este un buchet de flori. Însă deşi pare un dar cu care n-ai cum să dai vreodată greş, există şi situaţii speciale, când clasicul buchet de flori vă poate transforma în duşmanul celui căruia i-l oferiţi.

Situaţia clasică este cea a persoanelor care suferă de alergii la polen sau, specific, la polenul unei anumite plante, însă mai există un „scenariu”, mult mai puţin cunoscut: acela în care persoana căreia îi sunt destinate florile suferă de antofobie, o afecţiune psihică destul de bizară care chinuie, spun statisticile, circa două milioane de pământeni.

După cum arată şi denumirea ştiinţifică a afecţiunii („anthos” înseamnă în greacă „floare”, iar „phobos” înseamnă „frică”), în esenţă este vorba despre o teamă iraţională de flori.

„Antofobia este definită ca o frică persistentă şi anormală faţă de flori. Persoanele care suferă de aceasta frică experimentează anxietate, chiar dacă realizează că florile nu prezintă niciun pericol. Nu există o floare specifică care să determine condiţia, orice specie de flori poate determina frică, precum şi orice parte a florii”, explică dr Simona Stiuriuc.

Potrivit medicului amintit, simptomele tipice ale fricii faţă de flori cuprind lipsa aerului, ameţeală, transpiraţii excesive, greaţă, gură uscată, stare de rău, palpitaţii, imposibilitatea de a vorbi şi gândi clar, frica de a muri, pierderea controlului şi nebunia, senzaţie de detaşare de realitate, dar persoanele pot manifesta şi alte reacţii.

Există raportate la nivel mondial cel puţin zece cazuri în care afecţiunea amintită a provocat pacienţilor comă sau catalepsie.

Interesant este că acest tip de fobie nu are neapărat legătură cu bolile mintale cronice, ci este o manifestare distinctă ce apare la persoane care în rest sunt cât se poate de normale. Psihologii nu au descifrat complet mecanismele declanşatoare, însă este unanimă părerea că traumele psihice suferite în copilăriei ar putea fi determinante.

„Fobia este determinată de inconştient ca un mecanism de apărare. Undeva în trecutul persoanei a existat un eveniment traumatic legat de flori. Un deceş şocant, un accident teribil. Manifestările afecţiunii pot fi declanşate şi de vizionarea unui film sau de starea de martor la un eveniment traumatic”, explică dr Simona Stiuriuc.

Tratamentul antofobiei este unul complicat şi de durată, dat fiind că implică un număr mare de şedinţe de psihoterapie, pe parcursul cărora pacienţii sunt învăţaţi să conştientizeze situaţia în care se află şi să încerce să o depăşească.


VĂ MAI RECOMANDĂM ŞI:

Cum se manifestă cea mai ciudată fobie culinară: turofobia. „Bunica a zis că trebuie un preot, să scoată dracii mine!“

Cum a ajuns o veche superstiţie să fie considerată afecţiune psihică. Este prezentă la sute de milioane de oameni

Noile angoase ale omului modern. Ce este nomofobia şi cum estimează psihologii că va afecta omenirea în viitor

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: