Dezastru alimentar aşteptat în estul României. Imagini cu câmpurile pârjolite de seceta extremă

Lan de grâu grav afectat de secetă FOTO Mihai Alexandru

Specialiştii în agricultură şi fermierii spun, de asemenea, că restul culturilor nu se pot semăna din cauza lipsei de apă. În foarte multe zone, în ultimele şase luni a plouat la fel de puţin ca-n zonele deşertice. Ministrul Agriculturii promite sprijin.

Mii de fermieri din partea de est a României spun că seceta prelungită (în unele zone nu a plouat de 6-7 luni) este pe cale să provoace un adevărat dezastru alimentar, având în vedere că sute de mii de hectare cultivate cu grâu sunt în mare parte compromise. Plantele s-au uscat parţial sau în întregime, pământul este uscat şi brăzdat de crăpături sinistre, iar câmpul arată dezolant.

Nici celelalte culturi, care se seamănă în primăvară, nu sunt într-o stare mai bună, căci din cauza lipsei apei din sol seminţele nu încolţesc. 

„Practic, stă sămânţa sub pământ ca în sac. Este o situaţie cum nu-şi aduce aminte nimeni să mai fi fost. Am vorbit cu fermieri cu 30-40 de ani în meserie şi niciunul nu a mai întâlnit o aşa secetă, care să acopere jumătate de an exact în perioada de toamnă-iarnă-primăvară, când de regulă aveam precipitaţii bogate sub formă de ploi şi ninsori”, spune inginerul agronom Floricel Dima, directorul Direcţiei Agricole Galaţi.

În judeţul Galaţi, situaţia este realmente dramatică, aşa cum ne-a explicat agronomul. Deja sunt sute de fermieri care au anunţat că vor să se facă, în teren, constatarea stării de calamitate totală la grâu şi orz, pentru a putea să are şi să cultive altceva. Este vorba, deocamdată, de aproximativ 20.000 de hectare cultivate cereale (datele nu sunt oficiale, însă sunt în curs de colectare), situate în jumătatea de sud a judeţului. Paguba totală este estimată neoficial 22-25 de milioane de euro, însă creşte cu fiecare zi în care ploile întârzie.

Cultură de grâu grav afectată de secetă FOTO Mihai Alexandru

„Noi am calculat că media precipitaţiilor pe perioada 2015-2019 a fost de 469 l/mp. Nu este una grozavă, dar se poate face cât de cât agricultură. În 2019, însă, am avut ca medie pe judeţ doar 309 l/mp. În primele 3 luni din 2020 situaţia este şi mai rea. Avem o medie de 42 de litri pe metrul pătrat într-un sfert de an, iar în partea de sus avem o o treime din judeţ unde au fost doar 12-15 l/mp”, ne-a mai spus inginerul Dima.

Practic, în mare parte din jumătatea de sud a judeţului Galaţi a plouat echivalentul unei medii anuale de 160 l/mp, cam cât în regiunea subsahariană din Africa. De aceea, nu-i nicio surpriză că grâul este compromis, mai ales că o mare parte din teren nu are acces la irigaţii. Dar nici cei care au acces nu se pot considera salvaţi, căci în iarnă staţiile de punere sub presiune nu au funcţionat, iar după ce acestea au fost pornite, începând cu jumătatea lunii martie, au fost probleme cu avariile din reţea. În plus, costurile sunt foarte mari cu irigaţiile şi aduc agricultura sub pragul de rentabilitate.

De altfel, sindicatul agricultorilor a transmis un apel pe adresa Guvernului, solicitând creşterea subvenţiilor pentru irigaţii. „O buna parte din judeţul Galaţi, o bună parte din judeţul Tulcea, toată Brăila şi alte zone agricole importante au parte de o secetă cum nu credem că a mai fost vreodată. Încă sunt culturi care se mai pot salva cu ajutorul irigaţiilor acolo unde acestea sunt. Dar cu ce costuri? Vă solicităm să daţi apă gratuit până la aspersor, nu doar până la staţiile de punere sub presiune”, se spune în document.

Probleme mari sunt, cum spuneam, şi în alte judeţe, dar mai ales în Brăila, Tulcea, Vrancea, Vaslui, Buzău, Ialomiţa, Călăraşi şi Constanţa. Marcel Bulardă, directorul Staţiunii de Cercetare Agricolă Brăila spune că faptul că solul nu are umiditate este demonstrat de aceea că predomina foarte mult ţărâna uscată.

Lan de grâu grav afectat de secetă FOTO Mihai Alexandru

„Pe perioada septembrie 2019 - aprilie 2020, perioada scursă din anul agricol current, se înregistrează la precipitaţii un minus de 60% faţă de o situaţie normală ca medie multianuală. S-au înregistrat temperaturi cu 59% mai mari faţă de o situaţie normală ca medie multianuală, ceea ce înseamnă că s-a înregistrat o abatere de +3,3 grade Celsius”, a declarat specialistul.

De altfel, Administraţia Naţională pentru Meteorologie (ANM) a confirmat deja că a clasat sudul Moldovei şi o mare parte din Bărăgan şi din Dobrogea la categoria „secetă pedologică extremă” pe profilul 0-100 cm de sol. Adică, mai pe înţelesul tuturor, în pământ nu mai există suficientă apă pentru a susţine plantele.

Estul României este afectat de secetă extremă INFOGRAFIE MeteoRomania

Că situaţia este dramatică o recunoaşte însuşi ministrul Agriculturii, Adrian Oros. „Trecem printr-o perioadă dificilă. Dincolo de efectele epidemiei de Coronavirus, ne confruntăm cu o secetă puternică în multe regiuni ale ţării. Am vizitat zilele acestea zona Dobrogei şi am surprins două realităţi: zonele irigate au culturi cu o dezvoltare normală pentru această perioadă, în schimb suprafeţele neirigate sunt puternic afectate”, scris acesta pe contul său de pe o reţea de socializare.

Ministrul Agriculturii alături de fermieri în teren FOTO Facebook/ Adrian Oros

„Ne preocupăm ca pe toate suprafeţele irigabile să fie apă suficientă. Am alocat bani atât pentru modernizarea infrastructurii principale cât şi pentru extinderea infrastructurii secundare, precum şi pentru plata apei şi a curentului până la staţiile de punere sub presiune. Îi îndrumăm pe fermieri să încheie contracte pentru ca apa să ajungă la culturi. Comitetele pentru situaţii de urgenţă se vor întruni şi vor evalua dimensiunea pagubelor, astfel încât să avem o imagine cât mai obiectivă, iar fermierii să fie despăgubiţi corect”, a mai afirmat Adrian Oros.