Când este bine să acceptăm că suntem vulnerabili. De ce este important să nu părem slabi

Când este bine să
acceptăm că suntem vulnerabili. De ce este important să nu părem slabi

Foto: respiro.ro

Majoritatea dintre noi afişează zilnic o mască pentru a-şi ascunde vulnerabilităţile faţă de cei din jur. Nu este indicat să facem acest lucru întotdeauna pentru că slăbiciunile pe care le avem ne vor îmbolnăvi dacă alegem să le ignorăm sau minimalizăm.

Există câteva situaţii în care este indicat, chiar recomandat, să arătăm că nu facem faţă situaţiei cu care ne confruntăm pentru a ne elibera de stres şi a lua imediat deciziile care se impun, dar şi pentru a primi sprijin din partea celor dragi.

”Sunt puţine persoane care sunt conştiente când este bine să arate că sunt vulnerabile. Şi asta pentru că vulnerabilitatea este o stare, dar şi un program, care sunt foarte puţin conştientizate. Doar persoanele care se monitorizează mental şi emoţional reuşesc să identifice când anume devin vulnerabile”, explică psihologul Stelian Chivu.

Persoanele vulnerabile pot fi rănite uşor, în special când sunt atinse părţile mentale şi emoţionale unde au o sensibilitate pronunţată. Tocmai pentru a masca aceste zone, cei în cauză râd sau fac gesturi care nu îi caracterizează de obicei, astfel încât să distragă atenţia de la ceea ce îi face vulnerabili.

Pe moment este o soluţie ca să iasă din impas, dar pe termen mediu şi lung nu va face altceva decât să le accentueze şi mai mult vulnerabilităţile şi frica că acestea vor fi descoperite, iar de aici până la boală nu mai este decât un pas.

”Vulnerabilitatea are două feţe. Pe de o parte, avem vulnerabilitatea distructivă, care se întâlneşte la majoritatea dintre noi, iar pe de altă parte este vulnerabilitatea constructivă, care odată identificată, te ajută să o foloseşti ca o energie care să te propulseze. Prin urmare, vulnerabilitatea are şi câteva aspecte constructive, chiar dacă acestea sunt puţine”, punctează psihologul Stelian Chivu.

Există mai multe tipuri de vulnerabilităţi. O persoană poate fi vulnerabilă spiritual, atunci când nu ştie exact ceea ce caută şi se lasă influenţată, de multe ori nu în bine, să aleagă diverse căi spirituale.

Vulnerabilitatea care ne dă cele mai multe bătăi de cap

Vulnerabilitatea mentală este cea mai des întâlnită. Aici întâlnim extrem de multe persoane care din cauza nivelului scăzut de educaţie şi al lipsei de informare cad pradă manipulărilor de tot felul, pornind de la frica de viruşi până la frica de război sau de foamete.

”Aceste persoane nu înţeleg că nimic din ceea ce cred ei că s-ar întâmpla nu este real tocmai pentru că nu există o bază reală în spatele acestor informaţii. Se crează în schimb dezechilibre majore la nivel emoţional şi fizic. Vulnerabilitatea emoţională, de pildă, poate fi simţită prin simplul fapt că trăim lângă un om vulnerabil. Practic, manifestăm empatie faţă de acea persoană, dar dacă nu suntem conştienţi pentru a o ţine sub control, vom ajunge să experimentăm vulnerabilitatea sau vulnerabilităţile acelei persoane”, detaliază psihologul Stelian Chivu.

Puterea de a-ţi arăta slăbiciunile

Vulnerabilitatea poate fi, evident, şi fizică. Putem fi vulnerabili la frig, la căldură şi la tot soiul de bacterii şi viruşi. Indiferent despre ce gen de vulnerabilitate vorbim, aceasta crează stres. Multe persoane confundă, din păcate, vulnerabilitatea cu deschiderea.

Practic, consideră că dacă s-ar deschide, ar putea fi rănite emoţional sau s-ar lăsa influenţate de diverse informaţii la nivel mental şi emoţional. ”A te închide pentru a nu deveni vulnerabil nu este o soluţie pentru că  blochezi comunicarea cu toţi cei din jur şi asta îţi poate crea o mare problemă”, ţine să puncteze psihologul Stelian Chivu.

Cei care se închid total faţă de cei din jur, se izolează, iar la un moment dat vor manifesta ceea ce specialiştii numesc agorafobia (frica de a ieşi în public). Soluţia recomandată este să ne deschidem faţă de persoanele pe care le-am analizat anterior şi în care putem avea încredere. Sigur, ne putem şi înşela, dar şansele sunt destul de mici şi ele nu justifică izolarea faţă de familie şi anturaj.

”Cei mai mulţi dintre noi îşi ascund vulnerabilităţile, considerând că dacă alte persoane ar afla despre ele, ne-ar considera slabi. Prin urmare, mulţi dintre noi nu au puterea de a-şi arăta şi slăbiciunile. Oamenii puternici, cu un nivel înalt de conştiinţă, nu îşi ascund vulnerabilităţile, iar dacă au slăbiciuni, caută să le mascheze. Important este să ne recunoaştem vulnerabilităţile care ne fac puternici”, susţine psihologul Stelian Chivu.

De pildă, nu este o ruşine să recunoaştem că ne este frică de înălţime. În timp şi cu exerciţiu o putem depăşi. Nu vom fi consideraţi slabi dacă ne arătăm frica de stomatolog. Este chiar recomandat să îi spunem asta medicului pentru a acţiona cu prudenţă şi în acest fel să ne ajute să depăşim această frică pe care o vedem ca pe o vulnerabilitate.

”Este o modalitate prin care tu ca individ îţi mărturiseşti slăbiciunile şi poţi primi ajutor şi în egală măsură elimini stresul pentru că elimini această povară pe care o duci cu tine. Se pune întrebarea de ce atât de puţini dintre noi nu îşi recunosc vulnerabilităţile? Răspunsul este foarte simplu. Nu vrem să părem slabi, să părem fricoşi şi pentru că vrem să părem ceea ce de multe ori nu suntem”, explică psihologul Stelian Chivu.

Întrebările care ne vindecă

Facem acest lucru pentru că nu avem încredere în noi înşine, iar acest lucru se poate realiza doar printr-un proces simplu şi sincer de autocunoaştere. Este necesar să ne punem câteva întrebări. De pildă, ce mă face să fiu vulnerabil? De unde vine această vulnerabilitate?

De asemenea, este necesar să eliminăm programele mentale negative de genul ”numai oamenii slabi plâng” sau ”nu îmi recunosc vulnerabilităţile pentru că o să râdă lumea de mine”. În acelaşi timp, trebuie să introducem programe mentale scurte, directe şi puternice, cum ar fi ”sunt din ce în ce mai puternic şi liber”.

”Fiecare dintre noi are un grad de vulnerabilitate, mai mare sau mai mic. Este necesar să analizăm bine faţă de cine ne deschidem, faţă de cine ne manifestăm vulnerabilităţile. Este important să ne înţelegem vulnerabilităţile, să le acceptăm şi să le vindecăm. Sunt multe situaţii în care suntem intoleranţi cu noi înşine, nu ne iertăm pentru ce am făcut şi nu ne iubim, aşa cum ar trebui să o facem. Persoanele care încep să se cunoască îşi privesc vulnerabilităţile ca pe o şansă prin care să devină mai puternici.”, conchide psihologul Stelian Chivu.

Vă mai recomandăm să citiţi şi:

Piedicile în calea fericirii. Cum identificăm „butonul“ care ne induce starea de bine

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările