FOTO Meşteri populari din Vrancea, răsplătiţi cu titlul de "Tezaur Uman Viu". Mâinile lor de aur au dat viaţa unor obiecte valoroase
0
Titlul de "Tezaur Uman Viu" este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă pentru România de către Comisia naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural imaterial.
După doi ani de la demararea procedurilor de acordare a titlului "Tezaur Uman Viu", Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale a oferit această onoare pentru doi meşteri populari din Vrancea.
Este vorba despre Şerban Terţiu şi Pavel Caba, ambii din comuna Nereju. Primul este creator de măşti tradiţionale, iar al doilea confecţionează instrumente muzicale de suflat.
La vârsta de 64 de ani, Şerban Terţiu este printre puţinii artişti populari creatori de măşti tradiţionale din România, din lemn şi piele. Meseria a moştenit-o atât de la bunicul său, Ion Amăriei, zis Ursu, cât mai ales de la tatăl său, Pavel Terţiu, renumit în epocă pentru meşteşugul său.
De altfel, el foloseşte şi astăzi uneltele de lucru ale străbunilor, dacă ne referim la sfredel, cuţitoaie, ferăstrău şi coarbă, o mică maşină de găurit pentru coarnele de berbec sau de capră pe care le ataşează măştilor.
Meşterul duce măştile lucrate de el în lemn pe la târguri şi pe la expoziţiile din ţară, unde sunt extrem de bine apreciate.
Materia primă, respectiv pielea de oaie, şi-o procură de la localnicii din satul său, Chiricarii Nerejului, bucuroşi că au cui să-i vândă aceste produse, puţin căutate de clienţi.
„Cumpăr piei de la ciobani, le ţin în apă caldă, apoi le spăl şi le întind la uscat. Este şi aici un mic secret, astfel încât blana să fie uşor de lucrat. Am tipare pentru blană, decupez şi îmbrac masca. Dinţii măştii îi lucrez din daltă şi lipesc peste ei boabe de fasole“, zice meşterul.
Confecţionarea unei măşti tradiţionale nu este deloc floare la ureche, iar de multe ori, Şerban Terţiu îşi ocupă mai mult de o zi să ducă la bun sfârşit o lucrare. Mărturiseşte că este o activitate pentru care a ajuns la performanţa de a o face şi cu ochii închişi, după ce prin mâinile sale au trecut sute, dacă nu mii de măşti, pentru că spune că le-a pierdut şirul.
„Fiecare mască este unicat. Am măşti vesele, care râd, am şi măşti triste, adică de toate felurile, aşa cum este lumea asta a noastră. Este adevărat, se vând mai bine astea vesele. Străinii sunt topiţi după măşti. Odată, eram la târg, la Sibiu, şi a venit un străin. Nu vorbea româneşte, dar avea traducător cu el. A zis că vrea să cumpere o mască, iar când i-am spus preţul, a cerut cinci. Pentru el era o nimica toată, dar a apreciat foarte mult munca. La o mască de lemn mai dichisită, lucrez şi o zi. Eu o vând cu 100 de lei“, ne spune Şerban Terţiu.
De mai mulţi ani, prin calitatea sa de meşter popular la Şcoala Populară de Artă, predă arta confecţionării măştilor populare unui număr de 24 de elevi de la el din sat, lucru de care este tare mândru. Speră ca măcar unul dintre ei să deprindă la adevărata valoare tainele realizării măştilor şi să-i ducă tradiţia mai departe.
Cioplitorul vrâncean în lemn Pavel Caba este de asemenea un nume cunoscut în Vrancea.
Acesta a deprins primele noţiuni ale meşteşugului de la tatăl său, care a fost dogar.
Acesta este şi interpret la instrumente de suflat.
“Tezaure Umane Vii” este iniţiativă UNESCO pentru păstrarea şi transmiterea patrimoniului cultural imaterial.
Titlul de "Tezaur Uman Viu" este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă pentru România de către Comisia naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural imaterial.
Se încarcă comentariile...
