Descoperire fabuloasă a arheologilor: necropolele tumulare de la Bârseşti, din epoca bronzului FOTO
0
După mai multe decenii de abandonare a cercetărilor arheologice, Muzeul Vrancei a finanţat în această toamnă săpăturile unui tumul hallstattian.
Cercetările din zona Bârseşti au fost posibile graţie implicării arheologului dr. Emilian Teleagă, de la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” al Academiei Române, care a locuit în Munţii Vrancei în ultimele trei luni.
La şantierul care a început pe 31 august au participat temporar şi doi studenţi de la Universitatea din Bucureşti şi arheologul Emilia-Aurora Apostu de la Muzeul Vrancei.
Tumulii, adică movilele funerare, sunt frecvenţi în spaţiul eurasiatic încă din epoca timpurie a bronzului.
O primă necropolă tumulară a fost semnalată la Bârseşti ca urmare a raportului comisiei de anchetă a Muzeului Naţional de Antichităţi, condusă de Bucur Mitrea. În 1955, acesta a constatat jefuirea unor morminte şi a recomandat în consecinţă cercetarea sau conservarea lor.
În acelaşi an, au fost demarate cercetări arheologice, efectuate de către o echipă condusă de Sebastian Morintz, de la Institutul de Arheologie din Bucureşti. Între anii 1955 şi 1958, au fost săpaţi şi documentaţi 28 de tumuli. Ritmul de lucru a fost unul alert, un tumul fiind descoperit în medie de către opt lucrători ȋn patru zile.
După 60 de ani, săpăturile au fost reluate iar noile săpături au condus şi la descoperirea în premieră a unei necropole tumulare mai vechi, din perioada mijlocie a epocii bronzului, datate aproximativ din perioada 2100-1400 î.Hr., cu morminte de incineraţie. Acestea se află deja într-o expoziţie a Muzeului Vrancei.
„Au fost restaurate vechile materiale ale celui care a cercetat la mijlocul anilor ’50 cei 28 de tunuri, la care s-au adăugat cei 7 găsiţi de noi. Necropola Tumulară Monteoru de la Bîrseşti este tipică pentru zona Carpaţilor Orientali. E un platou înalt,unde păstrătorii Culturii Monteoru aveau obiceiul să-şi înmormânteze morţii. În mormintele cu inventar războinic din necropola de pe platoul Dumbravă de la Bârseşti nu este atestat portul fibulelor. Armele însă erau purtate atârnate la centură. Bărbaţii incineraţi pe Dumbravă, atât cei reprezentaţi ca războinici, cât şi cei având alt statut social urmau moda central europeană şi se rădeau. Au fost găsite brice. Conform portului central european veşmintele erau prinse pe umeri cu două fibule Despre alimentaţia lor, ofrandele funerare ne spune că mâncau în primul rând carne şi cereale”, spune Emilian Teleagă, cercetător la Institutul de Arheologie „Vasile Parvan”
Rezultatele noilor cercetări arheologice din teren au fost completate de o utilizare consistentă a metodelor arheologiei moderne. A fost astfel cartată detaliat şi scanată magnetometric şi cu echipament GPR suprafaţa funerară pentru identificarea exactă a tumulilor, au fost efectuate studii de paleomediu, analize paleoantropologice şi arheozoologice pentru reconstituirea mediului în relaţie cu oamenii din trecut, precum şi datări absolute prin metoda radiocarbon în scopul de a încadra cronologic cât mai exact situaţiile întâlnite.
Contextele funerare adăpostite de tumulii de la Bârseşti au fost reconstituite, iar materialele arheologice descoperite în noile şi vechile săpături, dintre care unele spectaculoase, au fost restaurate iar acum fac obiectul unei expoziţii la Focşani, la muzeul Trete de Istorie, care va fi deschisă până pe 20 ianuarie.
„Este doar început, prin care dorim să redăm arheologiei întâietate la Muzeul Vrancei, să o aducem dintr-o zonă de umbră şi ignorată în centrul atenţiei deoarece istoria prezentă pleacă de aici. Noi venim din aceste zonă şi trebuie să ştim mereu cine suntem”, a precizat Romeo Valentin Muscă, directorul Muzeului Vrancea.
Vă recomandăm să mai citiţi:
Un vas de ceramică din Cultura Monteoru, descoperit în Vrancea
Se încarcă comentariile...
