De ce a ajuns Bucureşti capitală a României. Ce spun istoricii: „Capitalele sunt alese din motive economice sau strategice“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Bucureşti, capitală a Ţării Româneşti, a devenit după Unirea de la 1859, apoi după Marea Unire de la 1918 capitala întregii Românii.

Deşi nu se află în centrul ţării, Bucureştiul este totuşi centrul economic al României şi este de departe cel mai populat oraş. Iar alegerea oraşului ca şi Capitală a fost făcută, potrivit istoricilor, din punct de vedere economic, dar şi datorită importanţei sale strategice.

“O capitală nu se mută, nu trebuie mutată, printr-o hotărâre administrativă, înainte să se ţină seama de complexul de influenţe economice şi demografice care fac să se adune într-un anume loc populaţia mai numeroasă, atrăgând după dânsa şi autoritatea centrală. Capitalele sunt alese din motive economice, în primul rând, sau strategice, acolo unde se încrucişează drumurile de negoţ, unde e centrul regiunilor de producţie şi se adună în chip natural populaţia, sau în centre supravegheate, unde se poate supraveghea ţara”, este de părere istoricul Petre. P. Panaitescu, care este un susţinător al alegerii Bucureştiului ca şi capitală.

FOTO: Mihail Cristea

image

Deşi în anii 1200 prima Capitală a Ţării Româneşti a fost la Argeş, acolo unde s-a aflat Basarab Întemeietorul, mai târziu, la 1418, noua capitală a fost mutată la Târgovişte, un târg mare şi bogat, cu foarte mulţi negustori. Despre Bucureşti se ştie că este menţionat pentru prima dată ca oraş în 1459, fondator fiind Vlad al III-lea Ţepeş, nepotul lui Mircea cel Bătrân.

Două secole mai târziu, în 1659, Bucureştiul devine capitala Ţării Româneşti, sub domnia lui Gheorghe Ghica.

“Locul unde sunt aşezaţi Bucureştii este o veche aşezare omenească. S-a dovedit că în aceste părţi, pe malurile lacurilor din jurul oraşului nostru, au fost numeroase localităţi preistorice. Erau locuri prielnice pentru viaţa omenească şi ferite de năvălirile prădalnice ale duşmanilor. În jurul Bucureştilor era o moşie domnească, folosită de târgoveţi, cuprinzând în veacul al XVIII-lea 12 sate. De această moşie domnul putea dispune şi putea face danii. Capitala, ca şi alte târguri ale ţării, era deci moşia domniei. Avea o autonomie locală, după chipul comunelor din Apus, cu un consiliu ales de târgoveţi, în frunte cu un judeţ şi cu 12 pârgari, dar şi cu pârcălabul, reprezentantul domniei”, menţionează Petre P. Panaitescu.

Ca şi Capitală, aceasta avea dreptul să ia vamă, care era a domnului, o vamă mică pentru trecerea căruţelor cu marfă şi o vamă mai mare pentru desfacerea produselor în târg. Ca şi astăzi, privilegiată era tot biserica, care era scutită de la plata vamei atunci când prin târg treceau căruţele încărcate ale mănăstirilor.

1

Importanţa strategică a avut la rândul ei un rol bine determinat în alegerea Bucureştiului drept Capitala României. Oraşul este construit pe o serie de dealuri înalte, care datorită lucrărilor edilitare au dispărut, dar pe vremuri existau cetăţi construite în vârful lor, precum mănăstirile Mihai Vodă sau Radu Vodă.

Acest loc înalt, la marginea pădurilor, putea aduna locuitori mulţi şi era un bun punct de pază pentru oşteni şi de observaţie spre Dunăre.

“Acolo, sub apărarea oştenilor, cinstiţii negustori puteau să se aşeze în jurul bisericilor închinate sfinţilor de către breslele lor şi aceasta a contribuit la ridicarea oraşului şi la alegerea lui drept sediu al domniei. O evoluţie naturală a împrejurărilor economice şi situaţia strategică în câmpie au impus alegerea capitalei Ţării Româneşti. Această constatare are o importanţă deosebită pentru înţelegerea trecutului nostru în adevărata ei lumină”, mai precizează istoricul Petre P. Panaitescu.

1

La trei ani după Unirea Principatelor Române de la 1859, rolul de nouă capitală urma să-l joace Bucureştiul, oraş care pe lângă depărtarea semnificativă de maleficul Imperiu Ţarist dispunea de o populaţie şi o infrastructură acceptabile pentru noua calitate.

În perioada interbelică, oraşul era cunoscut ca Micul Paris, un oraş europenizat în adevăratul sens al cuvântului, dar comunismul a distrus din spiritul acestui oraş.

Focşani



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite