VIDEO Viaţa de coşmar a familiilor care locuiesc lângă groapa de gunoi a Craiovei: „Aşa îşi respectă statul cetăţenii. Ne-au lăsat să ne mănânce ciorile“

"De acolo, ciorile ne aduc în curte lucruri infecte"

De aproape 13 ani, craiovenii se luptă cu mirosul irespirabil care vine de la groapa de gunoi de la Mofleni. Miile de ciori sunt şi ele o mare problemă. Cele mai afectate sunt, însă, familiile care sunt obligate să trăiască exact lângă depozitul de gunoi.

Despre groapa de gunoi de la Mofleni s-a vorbit mult de-a lungul anilor. Oamenii au spus de fiecare dată că abia mai pot suporta mirosul, că rozătoarele şi păsările care vin de la groapă le distrug culturile, ciorile le invadează grădinile, apa nu mai este potabilă, iar aerul parcă-i otrăvit. Mereu, oamenii au primit acelaşi răspuns: analizăm şi vom lua măsuri.

Cum a apărut groapa la marginea oraşului 

Povestea gropii de la Mofleni începe în anul 2002. Atunci s-a hotărât amplasamentul acestui depozit, în intravilanul Craiovei. La vremea respectivă, mulţi au vorbit că ar fi periculos de aproape de răul Jiu, că acest depozit ar putea afecta puţurile de captare ale Regiei de Apă, că este prea aproape de casele oamenilor. Autorităţile de atunci,  însă, au considerat că acestea nu sunt probleme reale.
 

În 2005 a fost inaugurată prima celulă ecologică, iar Depozitul Ecologic Regional de Deşeuri Solide Urbane şi Industriale Asimilabile Mofleni începea să funcţioneze sub bagheta operatorului Eco Sud. De atunci, locuitorii din tot oraşul  se plâng de mirosul greu care vine de la groapa de gunoi, uneori irespirabil. Cei mai afectaţi, însă, rămân cei care locuiesc în cartierul Mofleni.

"Suntem disperaţi. Trăim lângă un focar de infecţie"

Familiile care s-au trezit cu groapa de gunoi lângă case spun că, la vremea respectivă,  li s-a promis că nu vor întâmpina greutăţi, că la Craiova se va face o groapă de gunoi, după modelul celei mai mari gropi din Europa, situată la marginea Romei.

"Aşa ne-au spus atunci. Că o fac după model italienesc, să stăm liniştiţi că nu ne va afecta deloc, iar acum am ajuns să nu mai putem respira în propriile case. Aşa ştie statul român să-şi respecte cetăţenii. Ne-au pus groapa de gunoi şi ne-au lăsat să ne mănânce ciorile. Ăsta-i adevărul", a declarat Sergiu Apostol, localnic.

Cea mai apropiată casă de maldărul de gunoi aparţine familiei Frimu. Tanti Ligia, cum îi spune toată lumea, este fost profesor de matematică. De când s-a pensionat, încearcă să-şi dezvolte gospodăria, să trăiască sănătos şi să se bucure de tot ceea ce o înconjoară. Femeia şi-a făcut o grădină frumoasă, a plantat pomi fructiferi, a dat viaţa chiar unei mici ferme de animale. Toată munca este, însă, acum distrusă.

„Este dezastru. Nu ştiu ce să mai facem. Mirosul este oribil, nu mai ştiu ce înseamnă să aeriseşti. Nici prietenii nu mai vin pe la noi, la un grătar. Ne întreabă mereu cum suportăm, cum rezistăm. Dar acum, cel mai mult ne omoară ciorile. Suntem invadaţi de ele. Aduc în cioc lucruri infecte. S-au strâns la groapă mii şi ne distrug tot. Am sperat că la bătrâneţe voi mânca legume şi fructe naturale, puse de mână mea, dar nu apuc. Totul este distrus înainte să ne putem bucura de recoltă“, a declarat Ligia Frimu. 

Ce spune Garda de Mediu

Reprezentanţii Gărzii de Mediu din Craiova spun că, de-a lungul anilor, operatorul depozitului de la Mofleni a fost amendat de multe ori. Ultima sancţiune s-a ridicat la 1 miliard de lei vechi.
 

„În acest moment monitorizăm tot ce se întâmplă la acest depozit. În luna mai am avut acolo un amplu control, două săptămâni a durat. S-au consemnat multe probleme, 19 la număr, şi s-au impus măsuri corespunzătoare cu termen de eliminare a acestor deficienţe. Le-am impus ca zilnic să acopere suprafaţa de deşeuri, celulele pe care nu se mai depozitează sa fie acoperite cu un strat până la 50 de cm de pământ.

Le-am cerut ca instalaţia de levigat sa fie corect folosită, sa fie într-o corelaţie. Operatorul şi-a luat angajamentul să rezolve toate problemele sesizate de noi şi sa respecte termenele indicate de noi. Vom discuta şi problema ciorilor, mai ales că ştiu că există nişte instalaţii speciale cu ajutorul cărora pot fi alungate“, a declarat Gheorghe Călinoiu, comisar-şef la Garda de Mediu Craiova.