O olteancă are o colecţie impresionantă de ii cu o vechime de peste 100 de ani

Antoneta Nadu, în vârstă de 67 de ani, din oraşul Bechet, recunoaşte că, deşi ne aflăm în era tehnologiei, mai există persoane care ţin la tradiţii. Olteanca are o colecţie impresionantă de ii, iar fiecare este unică în felul ei.

Antoneta Nadu povesteşte cu zâmbetul pe buze că a recondiţionat multe ii vechi, lucrate pe pânză sau pe marchizet, iar toată colecţia este păstrată la loc de cinste. Olteanca este convinsă că toate obiectele pe care le are nu vor mai putea fi create niciodată. Cămăşile multe dintre ele vechi de peste 100 de ani fac senzaţie fie că sunt purtate prin ţară, fie că sunt purtate în străinătate.

„Pentru mine colecţia de ii pe care o am este extrem de important, iubesc cămăşile tradiţionale româneşti din copilărie. Mama mea mergea îmbrăcată întotdeauna la biserică în costum popular. Femeile îşi lucrau iile în casă, iar fiecare se descurca cum putea. Eu am început să colecţionez ii în momentul în care am început să am proprii bani“, a povestit Antoneta Nadu.

Olteanca are o colecţie impresionantă de ii 

Olteanca care se mândreşte că are o colecţie impresionantă de zeci de ii a mai precizat că din in sau borangic, cusută manual, sau reinventată, cămaşa femeiască a trecut de ani buni graniţele României. În momentul de faţă femeile din toată lumea poartă cămaşa noastră tradiţională. „Cu mâna pe inimă pot să vă confirm că nu există două ii la fel. Fiecare este unică în felul ei şi este la fel de apreciată de atât în ţară cât şi în străinătate. Pot să vă spun că femeile care lucra o ie era atât de ambiţioasă încăt nu îşi dorea ca nimeni să nu aibă ce are ea. Tuturor le plăcea să fie viu colorate sau să fie pe pânză alb cu negru, roşu sau albastru. Ia este obiectul de cinste care ne reprezintă pe noi românii, iar oriunde ne vom duce şi ne vom îmbrăca cu o astfel de cămaşe vom fi imediat recunoscuţi“, a mai precizat Antoneta Nadu, în vârstă de 67 de ani, din Bechet.

Cămăşile tradiţionale româneşti sunt purtate cu mândre atât în ţară cât şi în străinătate

Tratată ca un obiect în plus

Antoneta Nadu a mai declarat că din păcate ia a fost tratată ca un obiect în plus mai bine de 50 de ani. Pentru că nu au găsit cu ce să o înlcuiească, unii au încercat să o dapteze. Olteanca este convinsă că în curând ia noastră ar putea face parte din patrimoniul UNESCO. „În anul 1980, când eram profesoară şi aveam ore de lucru manual, am convenit să lucrez 10 ii pentru o formaţie de dansatoare. Am simţit o bucurie în suflet în momentul în care m-am apucat de treabă şi mi-am dorit din tot sufletul să realizez ceva aparte. În ziua de astăzi au început să se înfiinţeze din nou ateliere unde femeile învaţă cum se lucrează o ie. Am văzut femei care purtau ie fie cu pantaloni, fie cu fustă, dar le-am văzut şi îmbrăcate în ie cu poale, pe care o purtau ca pe o rochie şi le stătea foarte bine. Tradiţia noastră românească nu trebuie să se piardă, dar acest lucru trebuie să se întâmple şi cu ajutorul nostru“, a mai spus doljeanca.

Ia a fost tratată din păcate mai bine de 50 de ani ca un obiect în plus

Antoneta Nadu, în vârstă de 67 de ani, din oraşul Bechet, a decis să înveţe mai multe femeie din Dăbuleni cum să coase o ie tradiţională. „Am reuşit să le învăţ să coase cu muscă, cu festoon. Le-am explicat ce înseamnă şabacul care este prezent în toate iile româneşti. A fost greu, dar a meritat. Au înţeles că o ie nu se lucrează uşor, iar pe vremea bunicii mele se lucrau şi o iarnă întreagă. Un singur lucru este cert în momentul de faţă: pânza tradiţională care să fie fir pe fir nu se mai găseşte. Nici cotonul, moulinul, mătasea nu mai sunt de calitatea“, a mai povestit olteanca. 

Doljeanca a mai precizat că femeile bătrâne au rugat-o pe patul de moarte să primească de la ele ii, ştergare, prosoape, marame. Erau convinse că  cineva le va îngriji şi le va păstra. Din colecţia de ii se află una care a fost purtată de soţia unuia dintre Brătieni. „Iile din Oltenia sunt viu colorate, iar mâneca este cea mai bogată. Important la ie oltenească este broderia de pe mânecă, nu contează pieptul şi spatele“, ne-a mai explicat Antoneta Nadu.

Mai citeşte şi

Cea mai mare ie din România va fi "croită", la Târgovişte, de Ziua Universală a Iei

FOTO România intră la 24 iunie în hora de Sânziene. Îmbracă o ie de Ziua Universală a Iei!