Mărturiile tulburătoare ale unor tinere violate: „Am plecat acasă plângând“. Ce sfaturi le dădeau poliţiştii din Caracal când fetele veneau să reclame

Mărturiile tulburătoare ale unor tinere violate: „Am plecat acasă plângând“. Ce sfaturi le dădeau poliţiştii din Caracal când fetele veneau să reclame

Noi poveşti cutremurătoare ies la iveală la Caracal. Mai multe tinere, victime ale agresiunilor sexuale, dezvăluie cum au fost „convinse“ de poliţişti că nu au nicio şansă să ducă „un război“ cu violatorii.

În ultimii ani, oraşul Caracal a figurat printre cele mai „curate“ oraşe din ţară din punct de vedere infracţional. Oficial, aici nu existau violatori, interlopi sau traficanţi de carne vie.

Abia acum, după două luni de la telefonul Alexandrei Măceşanu la 112, apel care a declanşat unul dintre cele mai mari scandaluri din România, mai multe tinere au avut curajul să vorbească despre momentele grele prin care au trecut şi aproape toate au mărturisit că cei care le-au batjocorit nu au păţit niciodată nimic pentru că poliţiştii au considerat că ar fi inutil să-i cerceteze. „Am fost convinse că n-are rost să ducem un război cu violatorii pentru că tot noi pierdem“, a povestit o tânără.

Altă tânără, în vârstă de 24 ani, a dezvăluit prin ce a trecut când a mers la sediul Poliţiei Municipiului Caracal să reclame cum a fost violată de un bărbat de 37 ani.

“După ce am trăit cele mai cumplite momente din viaţa mea, m-am izolat de toată lumea timp de trei zile. Nu doream să afle, în primul rând, mama. Ştiam că o distrug. Este bolnavă, are cancer. În cea de-a patra zi, am plecat hotărâtă la poliţie. Credeam că ei mă vor sfătui ce să fac, îmi vor spune cum să procedez. Mă gândeam că eu sunt o fată distrusă, nimeni nu-mi va mai putea reda liniştea din interior, dar îmi doream ca acel individ să fie pedepsit, să nu mai treacă şi alte fete prin ce am trecut eu. Cu gândul ăsta am plecat la poliţie”, spune tânăra.

Fata povesteşte că tremura de emoţie când a urcat scările de sediul Poliţiei Municipiului Caracal, iar în cele 10 minute cât a aşteptat ca poliţistul care era de serviciu s-o întrebe ce doreşte, a simţit cum inima i se opreşte. “Îmi era teamă, frică, ruşine. Mi se părea că toţi cei care erau la intrare se uită la mine. Domnul poliţist vorbea încontinuu la telefon. Am aşteptat până când mi-a făcut semn cu mâna să mă apropii. M-a întrebat ce doresc şi i-am spus că vreau să fac o plângere. «Că ce?», a întrebat omul din spatele geamului. Atunci am lăsat capul în pământ şi i-am spus în şoaptă că am fost agresată fizic. «Bătută?», a insistat poliţistul. Nu, i-am răspuns eu. «Atunci?»... «Sexual», am răspuns eu cu greu. «A, atunci stai să chem un coleg de la violuri». Şi a sunat: «coboară, ai o fată violată»”.

Clipele care au trecut până la sosirea “colegului de la violuri” au fost şi mai grele. “A venit un domn cu părul grizonant şi m-a dus într-un birou. I-am povestit ce am păţit. Prima întrebare a fost... de ce nu am venit imediat să reclam. Eu îi spusesem deja că mi-a fost frică, îi spusesem că  acel bărbat mă ameninţase că-mi va face rău, că-i va face rău mamei mele. Am repetat. I-am spus din nou”, povesteşte tânăra.

Reacţia poliţistului a dezarmat-o pe tânăra. “M-a întrebat dacă am dovezi. În acel moment, am crezut că a căzut cerul pe mine. În cele trei zile cât stătusem singură acasă, mă tot gândisem la asta. Ştiam doar unde stă. Atât. Ştiam cum arată acea cameră, acel pat, ştiam că rupsesem perdeaua când încercam disperată să ajung la fereastră să mă audă cineva când strigam după ajutor”, a mai povestit tânăra. “I-am spus poliţistului că n-am alte dovezi. Mi-a spus că poveştile mele nu-s dovezi. Că e cuvântul meu împotriva cuvântului lui. Că dacă o să-i facă dosar, trebuie să demonstrez că ce spun e adevărat, că în instanţă n-am nici cea mai mică şansa, că risc să pierd şi bani şi să mă fac de râs. M-am ridicat şi am plecat acasă plângând”, a mărturisit tânăra.

De când a trăit acele clipa, fata spune că l-a văzut în repetate rânduri în cartier pe cel care a batjocorit-o. “Când îl întâlnesc, e groaznic. Mă prefac de fiecare dată că nu-l văd şi grăbesc pasul. Dacă mama ar fi bine, m-aş muta în alt oraş“.

Procurorul general a dispus ca cinci dosare de viol şi lipsire de libertate să fie redeschise la Parchetul de pe lângă Judecătoria Carcal. În toate cazurile, soluţiile au fost catalogate ca fiind ”nelegale şi netemeinice”.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: