Vasile Pârvan, arheologul care a scos la lumină Histria - cel mai vechi oraş din România

Vasile Pârvan, arheologul care a scos la lumină Histria - cel mai vechi oraş din România

Cetatea Histria, descoperită de arheologul Vasile Pârvan FOTO Arhivă Adevărul

În 1914, arheologul Vasile Pârvan demara campania de scoatere la lumină a celui mai vechi oraş din România: Histria. Cetatea este prima colonie grecească de la Pontul Euxin, fiind întemeiată la mijlocul secolului VII înainte de Hristos de colonişti veniţi din Milet.

Ştiri pe aceeaşi temă

Oraşul este construit pe ţărmul Mării Negre, la 60 kilometri nord de Constanţa, vechiul Tomis. Aşezat lângă lacul Sinoe, care odinioară era un golf, cetatea se întinde pe 67 hectare. Incinta a fost apărată de 5 ziduri de incintă succesive, corespunzând etapelor istorice traversate. Histria şi-a primit numele de la Istros, denumirea grecească a fluviului Dunărea. Lângă cetatea antică, localnicii au ridicat o nouă aşezare care a păstrat numele grec: Istria.

Vasile Pârvan s-a născut la 28 septembrie 1882, în Perchiu, lângă Tecuci. Fiu de învăţător, vrea să îmbrăţişeze şi el cariera didactică. Se înscrie la Facultatea de litere şi filozofie a Universităţii din Bucureşti, alegându-şi ca specialitate Istoria şi filologia clasică.

Obţine un post de funcţionar la Biblioteca Academiei Române, iar după terminarea facultăţii îşi continuă studiile la Jena, Berlin şi Breslau. Este numit profesor la Gimnaziul Ştefan cel Mare şi la Liceul Internat din Iaşi. În acelaşi timp ocupă şi postul de profesor suplinitor al catedrei de Istorie veche şi Epigrafie la Universitatea Bucureşti. Aşa începe studii sistematice asupra istoriei poporului şi limbii române.

Vasile Pârvan devine director al Muzeului Naţional de Antichităţi din Bucureşti, membru al Academiei Române.

Vasile Pârvan, arheologul care a adus la lumină cetatea Histria FOTO ro.wikipedia.org

„Studiază complexul arheologic de la Adamclisi şi treptat, prin cercetările întreprinse, ajunge să cunoască îndeaproape întreaga Dobroge, să aducă date preţioase în problema începuturilor civilizaţiei greceşti în oraşele pontice.

În trei campanii arheologice a scos la lumină zidurile puternicei fortăreţe de la Histria. Cercetările sale au constituit baza documentară pentru mai multe studii româneşti şi străine asupra istoriei vechilor colonii greceşti de pe ţărmurile Pontului Euxin“, consemnează Constanţa Călinescu, în cartea sa „Reprezentanţi ai Dobrogei în ştiinţa şi cultura românească“ apărută în 1969.

Pârvan organizează Şcoala română din Roma, iniţiază şi conduce anuarele acesteia, precum şi prima serie a revistei Dacia. Meritele sale sunt recunoscute şi peste hotare, fiind ales membru în academi şi foruri internaţionale.

Se stinge din viaţă la doar 45 ani, din cauza unei apendicite ignorate. Era 26 iunie 1927, iar Vasile Pârvan lăsa în urmă doar un sfert din Cetatea Histria adusă la lumină. Săpăturile marelui arheolog au fost continuate de Scarlat Lambrino, Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi, Petre Alexandrescu, Alexandru Avram şi Alexandru Suceveanu.

Vă mai recomandăm

FOTO VIDEO Vacanţă în România: Litoralul, aşa cum trebuie cunoscut. Poveşti cu kilometri de plajă virgină şi faţa mai puţin cunoscută a Mării Negre

FOTO Povestea Dobrogei spusă în bani. Monedele care au conturat istoria dintre Dunăre şi mare

Patriarhul cetăţii Histria a devenit istorie. Arheologul Alexandru Suceveanu s-a stins din viaţă

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările