Semnificaţiile demonstraţiei de forţă din Marea Neagră şi ce urmează. „Ruşii sunt nemulţumiţi că graniţa NATO se mută spre ei“

Semnificaţiile demonstraţiei de forţă din Marea Neagră şi ce urmează. „Ruşii sunt nemulţumiţi că graniţa NATO se mută spre ei“

Incident naval Rusia-Ucraina FOTO rt.com

În ultimii ani au avut loc mai multe incidente provocate de statul rus, când mai multe avioane militare au fost interceptate în spaţiul aerian al NATO. Un nou conflict a izbucnit în zonă, după ce paza de coastă rusă a deschis focul şi a capturat trei nave ucrainene cu tot cu echipaje în Marea Azov, care comunică cu Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci.

Ştiri pe aceeaşi temă

Paza de Coastă rusă a deschis focul, iar apoi a capturat, duminică, trei nave ucrainene cu tot cu echipaje. Navele - două vedete blindate, Berdiansk şi Nikopol, şi remorcherul Iani Kapu - încercau să intre din Marea Neagră în Strâmtoarea Kerci, care desparte Crimeea de Rusia şi marchează accesul în Marea Azov.
 
Din totalul de 23 de militari de la bord, şase au fost răniţi, dintre care doi grav, potrivit armatei ucrainene.
 
Contraamiral (r) Vergil Chiţac, fostul rector al Academiei Navale „Mircea cel Bătrân“ din Constanţa, este de părere că incidentul era de aşteptat întrucât Marea Azov a devenit o mare închisă, ea se închide prin strâmtoarea Kerci, iar ruşii au făcut un pod ca să unească partea continentală a Rusiei de Peninsula Crimeea. „Acolo este cumva un vad închis, este parte care este şi sperăm să rămână a Ucrainei“, spune el.
 
„Ce se întâmplă nu e nimic spectaculos. Este un episod mai inflamant al unei agresiuni ruseşti care se manifestă la flancul estic al NATO. Ruşii sunt nemulţumiţi că graniţa NATO se mută spre ei. Aşa cum ştim, secretarul general al NATO a declarat că nu ar fi imposibil într-un viitor apropiat ca Ucraina şi Georgia să adere la NATO. Deci, ruşii se sperie pentru că văd această graniţă mişcătoare“, crede Vergil Chiţac. 
 
„Foarte des interceptăm avioane care intră în spaţiul aerian al NATO, iar Rusia desfăşoară exerciţii militare foarte ample unde mobilizează peste 100.000 de militari, aşa cum a fost cel de anul trecut, Zapad. Să nu uităm aici  de metodele moderne de agresiune, pentru că să nu credeţi că propaganda rusă nu acţionează pe teritoriul României şi nu numai. Am remarcat cu toţii că sunt şi mulţi români utili care lucrează împotriva statului român, astfel că ruşii nu mai au nevoie să investească resurse în acest scop. Astfel, războiul cibernetic face parte tot din modul de manifestare al războiului hibrid“, mai spune Chiţac.
 
Pe de altă parte, spune Vergil Chiţac, Ucraina este un stat esenţial în arhitectura de securitate a Uniunii Europene. „Dacă Ucraina reuşeşte pe calea democraţiei, atunci Putin va avea o mare problemă în ţara lui. Rusia nu este interesată ca Ucraina să reuşească şi face orice ca statul să fie erodat. În ultimul timp, statul s-a consolidat şi a crescut şi capacitatea de răspuns a armatei. Ruşii încearcă să ocolească Ucraina, gândind un transport al gazelor independent de Ucraina, conducta care pleacă de lângă Leningrad spre nemţi urmând să ocolească Ucraina. Astfel, Ucraina pierde între două şi trei miliarde de euro pe an“.
 
Ce reprezintă Legea Marţială din Ucraina 
 
Dorin Popescu, fost diplomat al României la Moscova, Cernăuţi şi Sarajevo, în prezent preşedintele Asociaţiei „Casa Mării Negre / Black Sea House“, spune că, pentru experţi, escaladarea tensiunilor în Marea  Azov nu reprezintă o noutate. „Blocarea porturilor ucrainene din Marea Azov, cum sunt Mariupol şi Berdiansk, devenise imperativă pentru Moscova, mai ales după ce Kievul a decis constituirea unei baze militare navale permanente în acvatoriu“. 
 
Fostul diplomat ne explică şi ce reprezintă instituirea Legii Marţiale de către Rada Supremă a Ucrainei în regim temporar, pe o durată de 30 de zile, în anumite regiuni ale ţării (Vinniţa, Lugansk, Nikolaev, Odessa, Sumî, Harkov, Cernigov, Doneţsk, Zaporoje, Herson şi în apele interne ale Ucrainei din zona Azov-Kerci). De facto, Rada Supremă a adoptat, cu modificări, Decretul preşedintelui Preşedintele Ucrainei Petr Poroşenko semnat anterior, în aceeaşi zi (Decretul nr. 391/2018 privind decizia Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare „Cu privire la instituirea stării militare în Ucraina” / "О введении военного положения в Украине"). 
 
Aliniatul 2 al legii adoptate priveşte posibilitatea mobilizării parţiale: “În perioada de instituire a legii marţiale, mobilizarea parţială poate fi decisă de către Preşedintele Ucrainei în termenele şi volumul corespunzătoare cu ameninţările la adresa securităţii naţionale şi apărării Ucrainei”.
 
Legea marţială adoptată în Ucraina, care prevede introducerea aşa-numitei „stări militare”, spune Dorin  Popescu, nu trebuie să fie văzută ca fiind o “stare de război”, “stare de asediu” sau “stare de mobilizare”, termeni statuaţi în legislaţia românească. Această lege instituie un control sever în regiunile în care se aplică, cu unele limitări sau interdicţii ale unor drepturi şi libertăţi civile (limitarea temporară a circulaţiei, cenzura presei, controlul populaţiei în spaţii publice etc.), însă nu include activităţi ofensive şi/sau militare decât în cazul unei ofensive terestre străine împotriva Ucrainei. Varianta adoptată a legii marţiale se rezumă la desfăşurarea de activităţi de pregătire a populaţiei, economiei şi teritoriului pentru respingerea unei agresiuni externe“, spune el. 
 
Pentru cetăţenii români, spune fostul diplomat, efectele tensiunilor din Marea Azov pot fi resimţite în plan mediu şi lung. Episoadele tensionate şi conflictuale din Marea Azov pot anunţa noi cutremure geopolitice şi apropierea acestora de România. Ele confirmă că „Războiul Crimeei“ pare a fi încă unul nefinalizat, cu reflexe şi manifestări asimetrice peste tot în vecinătatea estică a României. „Unda de şoc a acestuia se manifestă tot mai pervers, tot mai hibrid şi găseşte România într-o poziţie de disconfort geopolitic cronic: cu nivel redus de coeziune internă, cu gâlcevile intermitente între actorii politici relevanţi, cu fracturi interne sociale şi civice, fără politici externe pro-active, blamată de Bruxelles, în contextul mai larg al unor “divorţuri” ideatice primejdioase între aliaţii şi partenerii săi“, spune Popescu.


Diplomatul consideră că „Marea Neagră poate deveni o poartă a intrării „iadului“ geopolitic în România. În acest context, Bucureştiul trebuie să accelereze programele de înzestrare a Forţelor Navale Militare Române, spune el: construirea corvetelor, repararea fregatelor, dotarea Marinei cu noi submarine, dezvoltarea artileriei de coastă, să creeze infrastructură analitică pe litoralul pontic, inclusiv prin înfiinţarea unor centre/institute de analiză geopolitică în Dobrogea, şi să includă pe agenda preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene tematica Mării Negre, pentru a convinge partenerii că este nevoie de „mai multă Uniune Europeană în zona extinsă a Mării Negre“.

Contraamiralul (r) Zamfir Petre a avut de-a face cu forţa militară rusă în perioada celui De-al Doilea Război Mondial, când şi-a apărat ţara de pe puntea distrugătorului „Regina Maria

“, iar apoi de la bordul submarinelor „Delfinul“ şi „Rechinul“. Bătrânul marinar spune că „Ruşii sunt în stare de orice. 

Ei au această tendinţă de ocupare a teritoriilor străine“. Îmi aduc aminte când avioanele noastre au interceptat avioane ruseşti, iar presiunile asupra Ucrainei nu sunt de acum, ci de mai mult timp, şi vor continua“.
 
În timpul războiului, spune el, raportul de forţe maritime între noi şi ei era de 1/7. „Ei au avut 47 de submarine, noi 3. Din cele 47, au pierdut 27. Noi, niciunul“. 
 
Nici prezentul, spune veteranul de război, nu este în favoarea noastră. România nu are, acum, niciun submarin. În schimb, ruşii, pe lângă submarinele din Marea Neagră, au şi un crucişător, fapt care îl determină să numească Marea Neagră „lac rusesc“. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările