Misterele vieţii şi morţii liderului rezistenţei anticomuniste din Dobrogea. Gogu Puiu, omagiat la Constanţa

Misterele vieţii şi morţii liderului rezistenţei anticomuniste din Dobrogea. Gogu Puiu, omagiat la Constanţa

Gogu Puiu şi mandatul de arestare emis pe numele său

Liderul rezistenţei anticomuniste Haiducii Dobrogei din Dobrogea, omagiat la Constanţa, în prezenţa unor invitaţi de marcă. Arhiepiscopia Tomisului, în colaborare cu Fundaţia Ion Gavrilă Ogoranu, organizează sâmbătă simpozionul memorial: „Gogu Puiu şi Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea. Repere istorice“.

Ştiri pe aceeaşi temă

La ora 11, la Cobadin, are loc slujba parastasului şi depunerea de coroane de flori la Monumentul luptătorilor anticomunişti. La ora 16, la Ten Hotel Colonadelor, se deschid lucrările simpozionului, prin vernisarea unei expoziţii de fotografie şi documente: „Rezistenţa anticomunistă din Dobrogea“. 
 
Vor prezenta teme: Dan Puric, prof. univ. dr. Marian Cojoc, Lucia Hossu Longhin - producător Memorialul Durerii, prof. Zoe Rădulescu - fiica lui Gogu Puiu, Gheorghe Cuşa - fost deţinut politic, Ionuţ Druche - directorul Editurii Arhiepiscopiei Tomisului, prof. Florin Dobrescu - Fundaţia Ion Gavrilă Ogoraru. În cadrul simpozionului va fi anunţată înfiinţarea Asociaţiei „Gogu Puiu şi Haiducii Dobrogei“, pe care o va conduce Elena Rădulescu, nepoata lui Gogu Puiu. 
 
Gogu Puiu rămâne cea mai proeminentă figură a luptei anticomuniste din Dobrogea. Purta doar haină militară şi era înarmat cu două revolvere. Întotdeauna avea asupra sa o grenadă, pe care a folosit-o pentru a nu cădea viu în mâinile comuniştilor.
 
Gogu Puiu era copilul preotului paroh din Mihail Kogălniceanu. S-a născut la 23 ianuarie 1918 în Macedonia. În timp ce se afla în străinătate a întâlnit cele două grupuri legionare: al lui Gheorghe Sima şi Ilie Gârneaţă, la care a aderat.
 
În 1942 aproape toţi membrii grupului au fost arestaţi de Gestapo, însă el a reuşit să fugă din Viena şi a ajuns în Roma, unde a colaborat cu serviciile de informaţii francez şi american. Apoi s-a hotărât să se întoarcă în ţară, cu un paşaport fals, cu numele Osman Ali Ahmed din Albania, fapt care a determinat  autorităţile să-l bage în închisoare timp de un an. 
 
După ce a ieşit din închisoare, a ajuns în Dobrogea, la Mihail Kogălniceanu, unde existau deja nuclee de rezistenţă anticomunistă. Principalii capi erau Nicolae şi Dumitru Fudulea, Iancu Beca, Iancu Ghiuvea, Stere Hapa, Nicolae Haşoti şi Iancu Cuşu. Urma să se înfiinţeze o organizaţie de rezistenţă, însă apariţia lui Gogu Puiu a tulburat apele în Dobrogea.
 
Parte din membrii grupării de rezistenţă din Dobrogea nu au fost de acord acţiunea armată pe care voia să o întreprindă el. Erau încă mulţi ruşi în ţară. I s-a spus direct: „În Dobrogea, cu trupe care împânzesc satele şi oraşele, ar fi o nebune curată să declanşezi revoltă armată. Suntem izolaţi de ţară, nu avem munţi, păduri unde să ne adăpostim, satele sunt rare şi izolate“.
 
„Pentru noi, cei din sat, a rămas până astăzi un mister felul în care şi-a făcut apariţia în ţară. Prins, anchetat, judecat şi condamnat la doar un an de închisoare ni s-a părut o diversiune şi am ajuns la concluzia că totul a fost o manevră a Securităţii. Adică a fost eliberat cu scopul de a fi urmărit să vadă legăturile lui cu elemente din rezistenţa ce se conturase deja în mediile rurale. Şi pe care Securitatea le localizase prin informatorii sau agenţii ei“, spune un membru al grupării.
 
În septembrie 1948, în casa lui Stere Grasu din Ceamurlia de Sus, liderii nucleelor de rezistenţă au înfiinţat organizaţia de rezistenţă anticomunistă, unde au participat delegaţi din 25 de comune din Constanţa şi Tulcea. Conducători au fost aleşi Iancu Fudulea şi Gogu Puiu. Timp de un an, au acţionat împreună.
 
Securitatea a început prigoana, încercând să ajungă la nucleu. Gazdele, călăuzele sau curierii erau bătuţi, torturaţi şi împuşcaţi.
 
Haiducii Dobrogei, aşa cum li se zicea, erau înzestraţi cu armament şi primeau bani şi alimente de la oameni din comunele pe care le organizaseră. Printre ei, Securitatea îşi infiltrase informatori.
Conform unui extras din dosarul 130, vol. 1 de anchetă a Securităţii, în august 1948 Tofan Gheorghe a luat legătura cu fraţii Fudulea, Gogu Puiu, Iancu Beca ce aveau misiunea de organizare în satele dobrogene şi recrutau noi aderenţi. Înfiinţau organizaţii locale şi se pregăteau pentru lovitura de stat, şi în caz de conflict între URSS şi SUA să treacă la rebeliune.
 
Pentru a nu fi prinşi cu toţii de Securitate, mişcarea de rezistenţă şi-a schimbat tactica. Fraţii Fudulea s-au retras în Pădurea Babadag, iar Gogu Puiu şi Stere Hapa s-au retras în nord, unde s-au întâlnit cu liderii din zonă: Gheorghe Filiu, preotul Mihăilescu, Nicolae Cocoş.
 
Pe data de 18 iulie s-a convocat o mare adunare a luptătorilor din Cobadin, sub comanda lui Gheorghe Filiu şi Gogu Puiu, unde au fost convocaţi delegaţi din zonă, dar şi din Bucureşti, Constanţa, Medgidia şi Cernavodă. La întâlnire erau aşteptaţi şi preoţi din satele învecinate. Unii delegaţi au fost arestaţi în drum spre Cobadin şi, după cu au fost torturaţi, au mărturisit unde mergeau. 
 
Atunci, autorităţile au încercuit localitatea. La întâlnire a venit şi Olimpia, iubita lui Gogu Puiu, cea care urma să-i dăruiască un copil.
 
Despre acea zi se vorbeşte în cartea „Rezistenţa“ a Olimpiei Cotan şi Taşcu Beca. „Casa lui Ion Adam unde erau cazaţi Gogu Puiu şi logodnica sa Olimpia, este încercuită. Gogu Puiu, îmbrăcat sumar, a ieşit din casă deschizând foc asupra atacanţilor.
 
În lupta despre care martorii spun că se trăgea ca la asalt, Gogu Puiu şi-a epuizat tată muniţia, după care, realizând că nu va putea ieşi viu din încercuire, s-a aruncat pe ultima grenadă pe care o purta la şold, ţinându-şi promisiunea să nu se lase viu în mâna «vânătorilor de oameni»“.
 
Zoe Rădulescu spune că nu există nicio poză cu cadavrul tatălui ei, în condiţiile în care autorităţile de la acea vreme imortalizau ororile pe care le făceau.
 

Vă mai recomandăm:

Fraţii Dumitru şi Nicolae Fudulea, liderii mişcării de rezistenţă anticomunistă din Tulcea

Gogu Puiu, liderul mişcării anticomuniste din Dobrogea. Haiducii Dobrogei îşi aveau centrele de rezistenţă în Babadag şi Delta Dunării

FOTO Mărturii şi documente despre maşina de tortură a Securităţii. Cine erau „Haiducii Dobrogei“

Straja de la Canalul Dunăre - Marea Neagră, vestigiu al comunismului

„Statuia Libertăţii“ a românilor, lăsată pradă hoţilor. Monumentul Tineretului de la Straja este demontat bucată cu bucată

POMENIRE Mănăstirea martirilor de la Canal şi-a serbat hramul: Duminica Sfinţilor Români

FOTO Femeile, victime şi călăi în lagărul de muncă forţată de la Canal

FOTO VIDEO Canalul Dunăre-Marea Neagră, gulagul comunist al Dobrogei

 
 
citeste totul despre: