Miss Litoral, atracţia comunistă de la mare. Cine a enervat-o pe „Tovarăşa“ de a dat stingerea pe litoral VIDEO

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Miss Litoral, concurs de frumuseţe - o blondă dă proba plexiglasului Sursa Facebook Studiourile Buftea
Miss Litoral, concurs de frumuseţe - o blondă dă proba plexiglasului Sursa Facebook Studiourile Buftea

Concursul de frumuseţe Miss Litoral, devenit tradiţie estivală pe litoralul românesc, a fost creat de comunişti în anii ’70, pentru a atrage turişti străini. Distracţia de noapte a încetat însă pentru toată lumea când un DJ a mâniat-o pe Elena Ceauşescu. Tovarăşa a dat ordin ca în România să se dea stingerea la ora 22.00.

Înainte de 1989, celebrul concurs Miss Litoral era unul dintre cele mai aşteptate evenimente ale verii la Marea Neagră. Alături de Festivalul de la Mamaia şi de serbări ale tineretului în Costineşti, Miss Litoral era un punct de atracţie care interesa nu doar turiştii români, ci şi străini. 

Autorităţile comuniste trasaseră sarcina ca oamenii din turism să aducă pe orice cale străinii pe litoralul românesc. Iar un atu era frumuseţea feminină care venea vara, la mare, din plin.

Pentru a spori farmecul, faimoasa competiţie de frumuseţe şi talente trebuia să aibă concurente românce şi străine. În anii ’70, când a fost creat, la Miss Litoral participau tinere est-europene, occidentale, scandinave. 

Podiumul era ocupat, pe bună dreptate uneori, pe cea mai înaltă treaptă, de frumoase din ţările vestice şi nordice – ca parte a planului ospitalităţii româneşti. 

Trofeul Miss Litoral era răsplătit cu o vacanţă la mare, în sezonul următor, de două săptămâni, oferită de ONT (Oficiul Naţional de Turism) Litoral. Astfel, comuniştii sperau să se ducă vestea prin străinătate de vacanţele fericite de pe litoralul românesc.

Şi planul a funcţionat o vreme, şi datorită acestei strategii de a crea o bulă fantastică în România. Atmosfera era susţinută de preţurile mici comparativ cu veniturile străinilor, care erau serviţi ca nababii, în unităţi noi, apoi exclusiviste, separat de români.

Miss Litoral, înainte de 23 August

Concursul Miss Litoral se ţinea la începutul lui august, pentru a nu distrage atenţia tovarăşilor de la marea sărbătoare de la 23 August. Locul de desfăşurare era într-un bar de noapte – de regulă Barul Melody din Mamaia, care avea program artistic nocturn foarte savurat de turiştii străini şi de românii privilegiaţi care aveau intrare.

Ca să selecteze concurentele, ghizii erau întrebaţi ce turiste frumoase au în grupurile de străini. Anunţul se dădea în 5 limbi (română, germană, engleză, rusă, franceză) prin Radio Vacanţa. Fetele erau căutate pe plajă şi invitate să participe la concurs. Tentaţia era prea mare, iar recunoaşterea frumuseţii şi ocazia unui palmares învingeau temerea şi reţinerea unei expuneri considerate indecente.

Cum s-a născut Miss Litoral

„Miss Litoral s-a înfiinţat prin 1973, că ONT Litoral se înfiinţase prin 1970. A fost ideea de a oferi ceva plăcut vederii, care să atragă turiştii, în special străini. Interesul era ca ei să facă musai consumaţie. Când am dus, odată, un grup de englezi la Barul Orient din Mamaia, au băut englezii de trei ori mai mult decât de obicei. Fetele erau costumate ca nişte odalisce şi a fost mare victorie pentru spectacol când li s-a permis să renunţe la sutien. Mascaseră sfârcurile fetelor cu nişte frunze puse artistic. Au chefuit englezii mei până n-au mai ştiut de ei“, povesteşte ghidul Constantin Dumitraşcu, patronul unei agenţii de turism din Constanţa, fost şef al Agenţiei de Turism Mamaia.

La Miss Litoral, lucrurile se petreceau însă mai cu perdea şi „pe bune“ – spune Dumitraşcu. Concurentele treceau prin probe unde îşi etalau formele şi abilităţile artistice sau sportive. Una dintre cele mai gustate de public era proba plexiglasului, un contur faţă-profil cu dimensiunile 90-60-90, prin care fetele în costum de baie trebuia să treacă fără să atingă nimic, ca să demonstreze că sunt trase prin inel.

Ele primeau, pe lângă admiraţia publicului, şi oferte de muncă în showbiz. Iar showbiz-ul de atunci, care le era accesibil, însemna partea strălucitoare a litoralului – viaţă de noapte, dansatoare, dizeuze, prezentare de spectacole, recepţionere. Vreo două fete au prins şi roluri în filme la Studiourile Alexandru Sahia, altele s-au măritat şi au plecat în străinătate. „Acţiunea era pe bune, fără influenţe, bineînţeles că partidul se băga, <mă băieţi, româncele să le promovăm>. Dacă le spuneai de străini, tăceau din gură, era foamea de valută, pentru care ne făceau cu ou şi cu oţet. Fetele intrau în showbiz, la concurs era trierea, direct de jos. Le înhăţa cineva, poate una sau două să fi jucat într-un film la Sahia - una, Ileana. Dar se pierdeau, nu au fost nume cunoscute“, spune Dumitraşcu.

Concursul era presărat de momente artistice, iar din juriu făceau parte figuri ale litoralului, dar şi oficiali ai regimului. „Din juriu făceau parte Doina Caramzulescu de la Radio Vacanţa, un director de la ONT, o babă comunistă de la Cultură şi Educaţie Socialistă, directorul muzeului, şeful de la Proiectări, diferite personalităţi. Făcuserăm şi-un trofeu pentru Miss Litoral, o cupă frumoasă, realizată de maeştri de la atelierul de pictură-sculptură“, relatează Constantin Dumitraşcu.

Succesul era de răsunet, fiind una dintre puţinele distracţii permise, aşa că Miss Litoral a făcut pui, apărând mici concursuri de „miss“ prin staţiuni şi chiar complexuri turistice, ca pepinieră pentru concursul cel mare. 

Litoral de pensionari

Dar în anul 1983, în plină vară, s-a stricat distracţia. Deranjată că disc-jockey-ul de la Rainbow, o discotecă vestită din Neptun, a dat noaptea muzica mai tare, Tovarăşa s-a făcut foc şi pară pe destrăbălarea de la mare. Cum sunetul muzicii se propagase peste lac, la reşedinţa prezidenţială de la Neptun, Elena Ceauşescu a convocat urgent supuşii pentru a lua măsuri: „Ce-i cu tămbălăul ăsta noaptea?! Să se închidă mai devreme!“

Şi aşa românii, dar şi străinii, au fost trimişi la culcare la ora 22.00. Discotecile, terasele, localurile, restaurantele, parcurile de distracţii – totul amuţea cu 10 minute înainte de ora 22.00, pentru evacuarea mai grabnică a clienţilor. „Fix ca acum“, remarcă Dumitraşcu.

Să închizi turismul la ora 22.00 este un calcul dezastruos economic, pentru că – după cum spuneau oficialii străini veniţi pe litoral – grosul banilor începea să se facă după ora 23.00, când toată lumea voia distracţie. „I-am minţit cât i-am minţit, ba că e pană de curent, ba că au fost avarii, ba că au fost inundaţii. Dar seară de seară, cât să îi mai duci cu vorba?… Înainte obişnuiau să petreacă până la 4 dimineaţa, la Melody Bar, de exemplu, unde cânta Dona Siminică. Acum se retrăgeau în hotel, în camere, care erau toate luminate a giorno. Nu era chip să depăşeşti ora de închidere. La ora 22.05 intra Miliţia în turmă peste noi în barurile de noapte - care numai de noapte nu mai erau. Suedezii, de exemplu, au fost foarte uluiţi, cum poate să se întâmple asta. I-am pierdut de clienţi“, regretă Dumitraşcu.

Străinii s-au retras astfel din România, care deja nu mai era un paradis exotic pentru ei. O filmare a Studiourilor Buftea păstrată din 1985 arată că în ultimii ani ai comunismului încă se mai ţinea la tradiţia Miss Litoral, care se mai bucura de nişte concurente străine din blocul comunist.

„Filmarea Miss Litoral 1985 a fost comandă specială a O.J.T. (Oficiul Judeţean de Turism Constanţa)“, precizează Studiourile Buftea. Din juriu au făcut parte, printre alţii, doi mari actori: Gina Patrichi şi Ion Besoiu. Prezentator a fost Gioni Dimitriu. Tinerele şi-au etalat talentele în special la dans: din buric, rock, fox etc. De câştigat a câştigat o blondă din Cehoslovacia, iar pe podium a fost aglomerare mare: două tinere românce au împărţit locul al treilea. 

VIDEO Miss Litoral

Miss Litoral a supravieţuit, sub diferite nume şi destinaţii, după ’90, dar cu tentă mult mai comercială şi cu promisiunea unei cariere internaţionale. Deschiderea graniţelor a dus româncele direct peste hotare pentru a face bani. Schema era clasică, dar nouă pentru românce. Mergeau să fie recepţionere sau dansatoare, li se lua paşaportul, ajungeau prostituate. O fată „premiată“ astfel în România s-a sinucis când a văzut unde a fost dusă. Cazul a tulburat apele peştilor mari care aveau reţele de carne vie şi aşa s-a pus stop, pentru o perioadă, fabricii de prostituţie care funcţiona în România, inclusiv pe filiera concursurilor de miss. 

Vă recomandăm să mai citiţi: 

FOTO VIDEO Litoralul pe stil vechi. Cum a devenit România raiul turismului în anii '70: „Aveam 1,5 milioane de turişti străini pe sezon“ 

Miss Litoral 1985, imagini de la celebrul concurs de frumuseţe din comunism. În ce excelau tinerele est-europene VIDEO

Constanţa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite